Din aceeasi categorie
|
West Rent a Car inchirieri auto in Timisoara si Aeroport 715 vizite - 0 comentarii adaugat de West Rent a Car |
||||||||||||||||||
|
Targul de Craciun Timisoara 2023 124 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Obiective turistice din judetul Timis 660 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Castelul Wawel-Cracovua 675 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Castelul Bratislava 732 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Castelul Edinburgh 638 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Castelul Pena, Portugalia 316 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Castelul d'Usse 2.342 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Castelul Blois 2.041 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Top 10 locuri de vizitat in Slovacia - Ghid de calatorie 149 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Turism
Castelul Huniade. Timisoara
| Adaugat de Cozana | 13.11.2018 |  Adauga
la favorite |
460 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteMuzeul National al Banatului
CastelulHuniade1.jpg
Muzeul este adapostit in castelul Huniade
Infiintat 1872
Adresa Piata Huniade, nr.1
Director Claudiu Ilas
Pagina web http://www.muzeulbanatului.ro/
Muzeul National al Banatului este un muzeu din Timisoara cu sediul central in Castelul Huniade. A fost infiintat in 1872, sub numele de "Societatea de Istorie si Arheologie". Adaposteste cea mai importanta colectie de obiecte arheologice din Banat. La parter, gazduieste Sanctuarul Neolitic de la Parta, un monument unic in Europa. Muzeul cuprinde Sectia de istorie, Sectia de Arheologie, Sectia de Siintele Naturii si Laboratorul Zonal de Restaurare. In anul 2016 Muzeul Banatului a devenit Muzeul National al Banatului.
In urma constituirii in 25 iulie 1872 a Societatii de Istorie si Arheologie din Banat, din initiativa lui Zsigmond Ormos s-au pus bazele Muzeului Banatului, acesta donand o mare parte a obiectelor din colectiile personale noului muzeu. Primele obiecte de patrimoniu care au intrat in inventarul sau au fost depozitate la inceput intr-o incapere din Palatul Episcopiei de Cenad. Obiectele muzeului au provenit din donatii, descoperiri arheologice intamplatoare si achizitii.
In anul 1876, cu sprijinul prefectului comitatului Timis, Ormos Zsigmond Societatea de Istorie si Arheologie din Banat a primit doua incaperi in Casa Wellaner, pe stada Lonovics, sediu al muzeului pana in perioada interbelica.
Deschiderea oficiala a Muzeului Banatului pentru public a avut loc in anul 1877. In aceasta perioada patrimoniul muzeului a sporit cu rapiditate.
In anul 1879 s-a infiintat o Societate muzeala aparte, care urma sa se ocupe in exclusivitate de activitatea Muzeului Banatului. Aceasta noua societate culturala s-a unificat in anul 1884 cu Societatea de Istorie si Arheologie, luand fiinta astfel Societatea Muzeala de Istorie si Arheologie.
Din anul 1887 cladirea Wellaner intra in reparatii generale, lucrari care au durat mai multi ani, patrimoniul Muzeului Banatului fiind adapostit in tot acest timp in cladirea vechii prefecturi. In anul 1888 a fost terminata ridicarea Palatului muzeal (azi Biblioteca Academiei Romane, filiala Timisoara), cladire care s-a dovedit de la inceput prea mica pentru a adaposti colectiile Muzeului Banatului. In 1889 Muzeul Banatului a fost redeschis pentru public. La inceputul ultimului deceniu al secolului XIX, muzeul avea urmatoarele colectii: de arheologie si istorie veche, pinacoteca, stiintele naturii, biblioteca si arhiva. In 1892 s-a decis constituirea unei sectii de arta decorativa. Anul 1893 a insemnat pentru sectia de istorie momentul declansarii unor sapaturi arheologice de specialitate, ce au continuat de-a lungul deceniilor urmatoare.
In anul 1896 Muzeul Banatului a participat la expozitia universala de la Budapesta cu mai multe obiecte, castigand o medalie de bronz si o diploma de multumire.
O activitate importanta in vederea organizarii muzeului au avut-o Szentklaray Jeno, Berkeszi Istvan Pontelly Istvan, Patzner Istvan, Deschan Achill sau Kabdebo Gergely.
Odata cu integrarea Banatului in cadrul statului national roman (1 decembrie 1918) Muzeul Banatului a intrat intr-o noua perioada.
O activitate importanta in vederea reorganizarii muzeului a avut-o Emanuil Ungureanu, care a detinut in anii interbelici functia de inspector cultural al orasului Timisoara. Muzeul s-a confruntat in intreaga perioda interbelica cu lipsa spatiului. Cu toate aceste greutati muzeul si-a sporit colectiile, un rol important in bunul mers al institutiei avandu-l Joachim Miloia, Dionisie Lintia, Aurel Ciupe, Marius Moga. Au fost cercetate bisericile de lemn din Banat, au avut loc saptamani arheologice organizate stiintific (coordonate de catre reputatul istoric Constantin Daicoviciu), s-au imbogatit colectiile de naturale si de arta prin intrarea in patrimoniul lor a unor piese foarte rare. In acelasi timp Muzeul Banatului a participat la o serie de expozitii organizate in tara si in strainatate.
Cel de-al doilea razboi mondial a ingreunat bunul mers al Muzeului Banatului. Evacuate din cauza bombardamentelor, multe dintre piesele Muzeului Banatului au fost furate de catre trupele sovietice aflate in Timisoara (dupa ce in primul razboi mondial patrimoniul muzeal a avut de suferit de pe urma ocupatiei militare sarbe si a autoritatilor maghiare).
In anul 1948 Muzeul Banatului a fost transferat in Castelul Huniazilor din Timisoara. Dupa anul 1950 colectiile muzeului s-au imbogatit cu piese valoroase. O parte din acestea au fost depozitate in Biserica Mizericordienilor, dezafectata serviciului religios.
Pana in 1 ianaurie 2006 Muzeul Banatului Timisoara cuprindea urmatoarele sectii: Sectia de Istorie, Sectia de Stiintele Naturii, Sectia de Arta, Sectia de Etnografie, precum si Laboratorul Zonal de Restaurare , constituind o institutie culturala de referinta a Banatului. Din 01 ianuarie 2006 Sectia de Arta devine institutie de sine statatoare cu numele de "Muzeul de Arta Timisoara".
Din iulie 2006 Sectia de Etnografie a fost transferata in cadrul Muzeului Satului Banatean Timisoara.
Sectia de Istorie
Muzeul de Istorie a fost constituit pe langa Societatea de Istorie si Arheologie (datata in 1872). De-a lungul anilor a functionat in diferite sedii, din anul 1947 aflandu-se in Castelul Huniazilor. Parimoniul sau este reprezentativ pentru provincia istorica cunoscuta sub numele de Banatul Timisean, acoperind intreaga perioada de timp din preistorie si pana in prezent. Principalele sale colectii sunt structurate pe domeniile:
arheologie
numismatica
memorialistica
cartografie
carte veche romaneasca si straina
geme si camee
istorie.
Sectia de Arheologie
Constituirea in 1872 a Societatii de Istorie si Arheologie din Banat marcheaza inceputurile Muzeului Banatului. Printre scopurile de atunci ale Societatii consemnam cercetarea trecutului istoric, infiintarea unui muzeu de istorie si arheologie si initierea unor sapaturi arheologice.
Primele obiecte muzeale provin din donatii, descoperiri arheologice intamplatoare si achizitii. Se cuvine sa amintim marea donatie de antichitati din 1873 a generalului Anton Scudier constand in mai multe monumente epigrafice si sculpturale romane si feudale, provenind de la Titel (astazi Iugoslavia). Monumente romane au fost aduse si din Banat (Caransebes, Orsova etc.). De-a lungul timpului, in patrimoniul muzeului au intrat, prin donatii sau achizitii, colectii valoroase: Ormos, Pongracz, Cesnola etc.
In 1877 are loc deschiderea oficiala a muzeului pentru public. Numarul pieselor arheologice creste an de an; acest proces ia o mai mare amploare o data cu declansarea unor sapaturi arheologice sistematice (1893), ajungandu-se in 1916 la peste 17.000 de obiecte. Revigorarea cercetarilor arheologice se petrece abia dupa al doilea razboi mondial, in special in anii '60, prin sapaturile intreprinse de specialistii Muzeului Banatului. Mentionam cercetarile de la Tibiscum, Cruceni, Bobda, Hodoni, Parta, Remetea Mare, Foeni. Astfel, numarul de obiecte arheologice a crescut vertiginos, ajungand in prezent la peste 350.000, incluzand piese din paleolitic pana in epoca moderna, provenind in special din situri de pe teritoriul Banatului. In ultimii ani, temele de cercetare ale arheologilor sectiei de istorie vizeaza cu precadere probleme majore ale neoliticului, epocii bronzului, epocii fierului si ale celei romane, ale epocii migratiilor si epocii medievale timpurii. O parte din obiectele muzeale ale colectiilor sunt prezentate in cadrul urmatoarelelor expozitii permanente (gazduite in 19 sali ale muzeului):
Paleoliticul si epipaleoliticul
Neoliticul, Sanctuarul neolitic de la Parta
Epoca bronzului
Epoca fierului (tracii de nord si geto-dacii)
Epoca daco-romana (dacia romana, daco-romanitatea)
Perioada prefeudala si medievala
Epoca moderna si contemporana,
Sectia de Stiintele Naturii
Sectia de Stiintele Naturii este urmasul direct al Societatii de Stiintele Naturii din Timisoara (1873-1918), care a focalizat in jurul ei personalitati de seama ale Timisoarei de atunci, ca Dr. V. Szmolay, E. Merkl, Dr. L. Kuhn, Dr. L. Tokes, G. Czirbusz, Zs. Ormos si altii, precum si personalitati mondiale ale vremii, ca E. Holub si altii. Acum mai bine de 125 ani, Societatea de Stiintele Naturii si-a propus cultivarea si raspandirea tuturor domeniilor stiintelor naturii, in general, si cercetarea conditiilor naturale ale Banatului, in special. In acest scop a tinut conferinte de popularizare, a organizat excursii si expeditii de colectare si studiu in Banat, a infiintat Muzeul de Stiintele Naturii, o biblioteca de specialitate, a editat buletinul Societatii, Caiete de Stiintele Naturii, si a intrat in legatura eu alte societati similare, prin corespondenta, schimb de publicatii si vizite. Datorita efervescentei activitatii cultural-stiintifice desfasurate de Societatea de Stiintele Naturii din Timisoara s-a descoperit Banatul din punct de vedere naturalistic, s-au pus bazele unor colectii stiintifice (muzeul, biblioteca), timisorenii au facut cunostinta, printre primii, cu fonograful, microfonul, telegraful, s.a., au folosit in mod public din 1882 telefonia (premiera nationala), iar din 12 noiembrie 1884 au iluminat strazile orasului prin curent electric (premiera europeana), au avut un laborator de analiza a produselor alimentare si a laptelui, o statiune de meteorologie si seismologie, si multe altele, care au facut ca, la sfarsitul secolului trecut, Timisoara sa fie considerat un oras european modern.
In perioada interbelica (1919-1945) colectiile vechi ce s-au diminuat datorita spatiilor inadecvate si daunatorilor specifici, au fost treptat inlocuite cu noile colectii. Se construiesc primele expozitii, iar noile modalitati de expunere, in biogrupuri si diorame, deschid o perioada moderna a muzeologiei romanesti, ai carei mentori spirituali si principali organizatori au fost G. Antipa la Bucuresti si D. Lintia la Timisoara. Dionisie Lintia (1880-1952), vanator, dermoplastician si ornitolog erudit, a condus si a construit Muzeul de Stiintele Naturii pana la sfarsitul vietii lui, a pus bazele celei mai mari colectii de pasari autohtone din Romania, a intocmit primul catalog al acestei colectii, a infiintat Statiunea Ornitologica Jurilovca-Timisoara (prima statiune ornitologica din tara), a participat la organizarea Primului Congres al Naturalistilor din Romania. De numele lui se leaga si infiintarea Statiunii Zoologice de la Sinaia, a Societatii de vanatoare Hubertus, a Societatii de pescuit Somnul din Timisoara, s.a. Lucrarea sa, Pasarile Romaniei, in 3 volume, este cartea de capatai a ornitologilor si cuprinde toate datele stiute in aceasta specialitate pana la el.
In 1954 Muzeul de Stiintele Naturii se muta in Castelul Huniade, etajul II, ca parte integranta a Muzeului Banatean, mai tarziu Muzeul Banatului Timisoara, unde fiinteaza si astazi, cu o dinamica specifica a expozitiilor. La aniversarea Muzeului, in 1973, inventarul Sectiei de Stiintele Naturii se compunea din peste 35.000 de piese muzeale, avea expozitii temporare si itinerante. Dintre cei care au desavarsit aceasta opera culturala inedita amintim pe E. Nadra, Dr. F. Konig, Dr. Dumitru Spataru, Elena Stratul, C. Riscutia, ca specialisti, pe C. Borsicki, A. Radulescu, I. Szaappanos, D. Dure, ca artisti plastici. In perioada 1984-1985 Sectia de Stiintele Naturii a fost demolata in proportie de 80%, sub impulsul politic al vremii, iar depozite bine amenajate au fost mutate in locuri neadecvate.
Astazi Sectia de Stiintele Naturii ofera vizitatorilor expozitiile permanente "Flora si fauna Banatului" (ultimul tronson documentar de micro si macrodiorame ale muzeotehnicii romanesti), "Evolutia omului" (reconstituire revizuita in 1997 dupa modelul initil din 1972), "Evolutia vietuitoarelor" (idem, sub forma de microdiorame, unicate nationale) si "Mineralogie" (comlpetare si repunere selectiva in 1998 a materialului din expozitia realizata in anul 1972). Refacerea circuitului de vizitare pe etajul II este un deziderat major in preocuparile colectivului Sectiei. Sectia de Stiintele Naturii dispune de peste 50.000 de piese muzeale, repartizate pe baza criteriilor stiintifice in colectii, dintre care cele mai semnificative sunt: Colectia de roci si minerale, Colectia de paleontologie, Colectia de plante presate (Herbarul), Colectia de fluturi (Lepidoptere), Colectia de gandaci (Coleoptere), Colectia de moluste exotice (Malacologie), Colectia de pasari (Ornitologie).
Tariful de vizitare al muzeului Banatului
Pret intrare: 4 RON/bilet
Vizitarea unei expozitii: 2 RON/bilet
Fotografiere: 18 RON/ora
Filmare in incinta muzeului: 100 de RON/ora
Prezentarea rezervatiilor naturale: 60 RON/grup pana la 20 de persoane, 120 de RON/grup mai mare de 20 de persoane
Consultanta de specialitate: 120 de RON/ora cercetator expert, 84 de RON/ora muzeograf
CastelulHuniade1.jpg
Muzeul este adapostit in castelul Huniade
Infiintat 1872
Adresa Piata Huniade, nr.1
Director Claudiu Ilas
Pagina web http://www.muzeulbanatului.ro/
Muzeul National al Banatului este un muzeu din Timisoara cu sediul central in Castelul Huniade. A fost infiintat in 1872, sub numele de "Societatea de Istorie si Arheologie". Adaposteste cea mai importanta colectie de obiecte arheologice din Banat. La parter, gazduieste Sanctuarul Neolitic de la Parta, un monument unic in Europa. Muzeul cuprinde Sectia de istorie, Sectia de Arheologie, Sectia de Siintele Naturii si Laboratorul Zonal de Restaurare. In anul 2016 Muzeul Banatului a devenit Muzeul National al Banatului.
In urma constituirii in 25 iulie 1872 a Societatii de Istorie si Arheologie din Banat, din initiativa lui Zsigmond Ormos s-au pus bazele Muzeului Banatului, acesta donand o mare parte a obiectelor din colectiile personale noului muzeu. Primele obiecte de patrimoniu care au intrat in inventarul sau au fost depozitate la inceput intr-o incapere din Palatul Episcopiei de Cenad. Obiectele muzeului au provenit din donatii, descoperiri arheologice intamplatoare si achizitii.
In anul 1876, cu sprijinul prefectului comitatului Timis, Ormos Zsigmond Societatea de Istorie si Arheologie din Banat a primit doua incaperi in Casa Wellaner, pe stada Lonovics, sediu al muzeului pana in perioada interbelica.
Deschiderea oficiala a Muzeului Banatului pentru public a avut loc in anul 1877. In aceasta perioada patrimoniul muzeului a sporit cu rapiditate.
In anul 1879 s-a infiintat o Societate muzeala aparte, care urma sa se ocupe in exclusivitate de activitatea Muzeului Banatului. Aceasta noua societate culturala s-a unificat in anul 1884 cu Societatea de Istorie si Arheologie, luand fiinta astfel Societatea Muzeala de Istorie si Arheologie.
Din anul 1887 cladirea Wellaner intra in reparatii generale, lucrari care au durat mai multi ani, patrimoniul Muzeului Banatului fiind adapostit in tot acest timp in cladirea vechii prefecturi. In anul 1888 a fost terminata ridicarea Palatului muzeal (azi Biblioteca Academiei Romane, filiala Timisoara), cladire care s-a dovedit de la inceput prea mica pentru a adaposti colectiile Muzeului Banatului. In 1889 Muzeul Banatului a fost redeschis pentru public. La inceputul ultimului deceniu al secolului XIX, muzeul avea urmatoarele colectii: de arheologie si istorie veche, pinacoteca, stiintele naturii, biblioteca si arhiva. In 1892 s-a decis constituirea unei sectii de arta decorativa. Anul 1893 a insemnat pentru sectia de istorie momentul declansarii unor sapaturi arheologice de specialitate, ce au continuat de-a lungul deceniilor urmatoare.
In anul 1896 Muzeul Banatului a participat la expozitia universala de la Budapesta cu mai multe obiecte, castigand o medalie de bronz si o diploma de multumire.
O activitate importanta in vederea organizarii muzeului au avut-o Szentklaray Jeno, Berkeszi Istvan Pontelly Istvan, Patzner Istvan, Deschan Achill sau Kabdebo Gergely.
Odata cu integrarea Banatului in cadrul statului national roman (1 decembrie 1918) Muzeul Banatului a intrat intr-o noua perioada.
O activitate importanta in vederea reorganizarii muzeului a avut-o Emanuil Ungureanu, care a detinut in anii interbelici functia de inspector cultural al orasului Timisoara. Muzeul s-a confruntat in intreaga perioda interbelica cu lipsa spatiului. Cu toate aceste greutati muzeul si-a sporit colectiile, un rol important in bunul mers al institutiei avandu-l Joachim Miloia, Dionisie Lintia, Aurel Ciupe, Marius Moga. Au fost cercetate bisericile de lemn din Banat, au avut loc saptamani arheologice organizate stiintific (coordonate de catre reputatul istoric Constantin Daicoviciu), s-au imbogatit colectiile de naturale si de arta prin intrarea in patrimoniul lor a unor piese foarte rare. In acelasi timp Muzeul Banatului a participat la o serie de expozitii organizate in tara si in strainatate.
Cel de-al doilea razboi mondial a ingreunat bunul mers al Muzeului Banatului. Evacuate din cauza bombardamentelor, multe dintre piesele Muzeului Banatului au fost furate de catre trupele sovietice aflate in Timisoara (dupa ce in primul razboi mondial patrimoniul muzeal a avut de suferit de pe urma ocupatiei militare sarbe si a autoritatilor maghiare).
In anul 1948 Muzeul Banatului a fost transferat in Castelul Huniazilor din Timisoara. Dupa anul 1950 colectiile muzeului s-au imbogatit cu piese valoroase. O parte din acestea au fost depozitate in Biserica Mizericordienilor, dezafectata serviciului religios.
Pana in 1 ianaurie 2006 Muzeul Banatului Timisoara cuprindea urmatoarele sectii: Sectia de Istorie, Sectia de Stiintele Naturii, Sectia de Arta, Sectia de Etnografie, precum si Laboratorul Zonal de Restaurare , constituind o institutie culturala de referinta a Banatului. Din 01 ianuarie 2006 Sectia de Arta devine institutie de sine statatoare cu numele de "Muzeul de Arta Timisoara".
Din iulie 2006 Sectia de Etnografie a fost transferata in cadrul Muzeului Satului Banatean Timisoara.
Sectia de Istorie
Muzeul de Istorie a fost constituit pe langa Societatea de Istorie si Arheologie (datata in 1872). De-a lungul anilor a functionat in diferite sedii, din anul 1947 aflandu-se in Castelul Huniazilor. Parimoniul sau este reprezentativ pentru provincia istorica cunoscuta sub numele de Banatul Timisean, acoperind intreaga perioada de timp din preistorie si pana in prezent. Principalele sale colectii sunt structurate pe domeniile:
arheologie
numismatica
memorialistica
cartografie
carte veche romaneasca si straina
geme si camee
istorie.
Sectia de Arheologie
Constituirea in 1872 a Societatii de Istorie si Arheologie din Banat marcheaza inceputurile Muzeului Banatului. Printre scopurile de atunci ale Societatii consemnam cercetarea trecutului istoric, infiintarea unui muzeu de istorie si arheologie si initierea unor sapaturi arheologice.
Primele obiecte muzeale provin din donatii, descoperiri arheologice intamplatoare si achizitii. Se cuvine sa amintim marea donatie de antichitati din 1873 a generalului Anton Scudier constand in mai multe monumente epigrafice si sculpturale romane si feudale, provenind de la Titel (astazi Iugoslavia). Monumente romane au fost aduse si din Banat (Caransebes, Orsova etc.). De-a lungul timpului, in patrimoniul muzeului au intrat, prin donatii sau achizitii, colectii valoroase: Ormos, Pongracz, Cesnola etc.
In 1877 are loc deschiderea oficiala a muzeului pentru public. Numarul pieselor arheologice creste an de an; acest proces ia o mai mare amploare o data cu declansarea unor sapaturi arheologice sistematice (1893), ajungandu-se in 1916 la peste 17.000 de obiecte. Revigorarea cercetarilor arheologice se petrece abia dupa al doilea razboi mondial, in special in anii '60, prin sapaturile intreprinse de specialistii Muzeului Banatului. Mentionam cercetarile de la Tibiscum, Cruceni, Bobda, Hodoni, Parta, Remetea Mare, Foeni. Astfel, numarul de obiecte arheologice a crescut vertiginos, ajungand in prezent la peste 350.000, incluzand piese din paleolitic pana in epoca moderna, provenind in special din situri de pe teritoriul Banatului. In ultimii ani, temele de cercetare ale arheologilor sectiei de istorie vizeaza cu precadere probleme majore ale neoliticului, epocii bronzului, epocii fierului si ale celei romane, ale epocii migratiilor si epocii medievale timpurii. O parte din obiectele muzeale ale colectiilor sunt prezentate in cadrul urmatoarelelor expozitii permanente (gazduite in 19 sali ale muzeului):
Paleoliticul si epipaleoliticul
Neoliticul, Sanctuarul neolitic de la Parta
Epoca bronzului
Epoca fierului (tracii de nord si geto-dacii)
Epoca daco-romana (dacia romana, daco-romanitatea)
Perioada prefeudala si medievala
Epoca moderna si contemporana,
Sectia de Stiintele Naturii
Sectia de Stiintele Naturii este urmasul direct al Societatii de Stiintele Naturii din Timisoara (1873-1918), care a focalizat in jurul ei personalitati de seama ale Timisoarei de atunci, ca Dr. V. Szmolay, E. Merkl, Dr. L. Kuhn, Dr. L. Tokes, G. Czirbusz, Zs. Ormos si altii, precum si personalitati mondiale ale vremii, ca E. Holub si altii. Acum mai bine de 125 ani, Societatea de Stiintele Naturii si-a propus cultivarea si raspandirea tuturor domeniilor stiintelor naturii, in general, si cercetarea conditiilor naturale ale Banatului, in special. In acest scop a tinut conferinte de popularizare, a organizat excursii si expeditii de colectare si studiu in Banat, a infiintat Muzeul de Stiintele Naturii, o biblioteca de specialitate, a editat buletinul Societatii, Caiete de Stiintele Naturii, si a intrat in legatura eu alte societati similare, prin corespondenta, schimb de publicatii si vizite. Datorita efervescentei activitatii cultural-stiintifice desfasurate de Societatea de Stiintele Naturii din Timisoara s-a descoperit Banatul din punct de vedere naturalistic, s-au pus bazele unor colectii stiintifice (muzeul, biblioteca), timisorenii au facut cunostinta, printre primii, cu fonograful, microfonul, telegraful, s.a., au folosit in mod public din 1882 telefonia (premiera nationala), iar din 12 noiembrie 1884 au iluminat strazile orasului prin curent electric (premiera europeana), au avut un laborator de analiza a produselor alimentare si a laptelui, o statiune de meteorologie si seismologie, si multe altele, care au facut ca, la sfarsitul secolului trecut, Timisoara sa fie considerat un oras european modern.
In perioada interbelica (1919-1945) colectiile vechi ce s-au diminuat datorita spatiilor inadecvate si daunatorilor specifici, au fost treptat inlocuite cu noile colectii. Se construiesc primele expozitii, iar noile modalitati de expunere, in biogrupuri si diorame, deschid o perioada moderna a muzeologiei romanesti, ai carei mentori spirituali si principali organizatori au fost G. Antipa la Bucuresti si D. Lintia la Timisoara. Dionisie Lintia (1880-1952), vanator, dermoplastician si ornitolog erudit, a condus si a construit Muzeul de Stiintele Naturii pana la sfarsitul vietii lui, a pus bazele celei mai mari colectii de pasari autohtone din Romania, a intocmit primul catalog al acestei colectii, a infiintat Statiunea Ornitologica Jurilovca-Timisoara (prima statiune ornitologica din tara), a participat la organizarea Primului Congres al Naturalistilor din Romania. De numele lui se leaga si infiintarea Statiunii Zoologice de la Sinaia, a Societatii de vanatoare Hubertus, a Societatii de pescuit Somnul din Timisoara, s.a. Lucrarea sa, Pasarile Romaniei, in 3 volume, este cartea de capatai a ornitologilor si cuprinde toate datele stiute in aceasta specialitate pana la el.
In 1954 Muzeul de Stiintele Naturii se muta in Castelul Huniade, etajul II, ca parte integranta a Muzeului Banatean, mai tarziu Muzeul Banatului Timisoara, unde fiinteaza si astazi, cu o dinamica specifica a expozitiilor. La aniversarea Muzeului, in 1973, inventarul Sectiei de Stiintele Naturii se compunea din peste 35.000 de piese muzeale, avea expozitii temporare si itinerante. Dintre cei care au desavarsit aceasta opera culturala inedita amintim pe E. Nadra, Dr. F. Konig, Dr. Dumitru Spataru, Elena Stratul, C. Riscutia, ca specialisti, pe C. Borsicki, A. Radulescu, I. Szaappanos, D. Dure, ca artisti plastici. In perioada 1984-1985 Sectia de Stiintele Naturii a fost demolata in proportie de 80%, sub impulsul politic al vremii, iar depozite bine amenajate au fost mutate in locuri neadecvate.
Astazi Sectia de Stiintele Naturii ofera vizitatorilor expozitiile permanente "Flora si fauna Banatului" (ultimul tronson documentar de micro si macrodiorame ale muzeotehnicii romanesti), "Evolutia omului" (reconstituire revizuita in 1997 dupa modelul initil din 1972), "Evolutia vietuitoarelor" (idem, sub forma de microdiorame, unicate nationale) si "Mineralogie" (comlpetare si repunere selectiva in 1998 a materialului din expozitia realizata in anul 1972). Refacerea circuitului de vizitare pe etajul II este un deziderat major in preocuparile colectivului Sectiei. Sectia de Stiintele Naturii dispune de peste 50.000 de piese muzeale, repartizate pe baza criteriilor stiintifice in colectii, dintre care cele mai semnificative sunt: Colectia de roci si minerale, Colectia de paleontologie, Colectia de plante presate (Herbarul), Colectia de fluturi (Lepidoptere), Colectia de gandaci (Coleoptere), Colectia de moluste exotice (Malacologie), Colectia de pasari (Ornitologie).
Tariful de vizitare al muzeului Banatului
Pret intrare: 4 RON/bilet
Vizitarea unei expozitii: 2 RON/bilet
Fotografiere: 18 RON/ora
Filmare in incinta muzeului: 100 de RON/ora
Prezentarea rezervatiilor naturale: 60 RON/grup pana la 20 de persoane, 120 de RON/grup mai mare de 20 de persoane
Consultanta de specialitate: 120 de RON/ora cercetator expert, 84 de RON/ora muzeograf
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.