Maria de Medici (n. 26 aprilie 1575 – d. 3 iulie 1642) a fost regina a Frantei sub numele de Marie de Medicis, a doua sotie a regelui Henric al IV-lea al Frantei. Dupa asasinarea sotului sau in 1610, a fost regenta pentru fiul sau, Ludovic al XIII-lea.
Nascuta la Florenta, Italia, a fost fiica lui Francesco I de' Medici, Mare Duce de Toscana si a Ioanei, arhiducesa de Austria. Bunicii materni erau Ferdinand I, Imparat al Sfantului Imperiu Roman si Anna de Bohemia. Anna era fiica lui Vladislaus al II-lea de Bohemia si Ungaria si a sotiei lui, Anne de Foix. A fost unul din cei sapte copii insa numai ea si sora sa, Eleonora de Medici au supravietuit adolescentei.
In octombrie 1600 s-a casatorit cu regele Henric al IV-lea al Frantei, dupa ce casatoria acestuia cu Margareta de Valois a fost anulata. Fiul ei cel mare, viitorul rege Ludovic al XIII-lea, s-a nascut la Fontainebleau anul urmator.
Mariajul cu Henric n-a fost unul reusit. Avea altercatii cu metresa sotului ei, Catherine Henriette de Balzac d'Entragues, caruia Henric ii promisese ca se vor casatori dupa decesul fostei metrese, metresa oficiala, Gabrielle d'Estrees. Cand Henric s-a casatorit cu Maria de Medici, au inceput intrigile la curte. Desi regele putea cu usurinta sa-si alunge metresa si sa-si sustina sotia, el n-a facut acest lucru niciodata. Ea la randul sau, a aratat mare simpatie si suport pentru fosta sotie a regelui, Margareta de Valois, cerandu-i lui Henric sa-i permita reintrarea in lume.
In timpul vietii sotului ei Maria a dat slabe semne de capacitate si abilitate politica. La cateva ore dupa asasinarea lui Henric in 1610 a fost confirmata ca regenta de catre Parlamentul din Paris. A alungat-o de la curte pe metresa Catherine Henriette de Balzac d'Entragues. Cu toate acestea, nu foarte stralucitoare, incapatanata, obeza, in curand a intrat sub influenta servitoarei sale Leonora "Galigai" si mai tarziu a sotului acesteia, un italian fara scrupule, Concino Concini, care a fost avansat la rang de marchiz de Ancre si maresal al Frantei, in ciuda faptului ca niciodata n-a castigat vreo batalie.
L-a demis pe ministrul capabil al lui Henric, Maximilien de Bethune, duce de Sully. Prin Concini si prin regenta, reprezentantii italieni ai Bisericii Romano-Catolice sperau sa forteze suprimarea protestantismului in Franta. Pe jumatate habsburgica, ea a abandonat politica traditionala franceza anti-habsburgica. Maria de Medici a aranjat casatoria fiicei sale, Elisabeta de Boubon, cu viitorul rege Filip al IV-lea al Spaniei, care facea parte din dinastia habsburgica spaniola.
Construirea si amenajarea Palatului Luxembourg, caruia Maria ii spunea Palatul Medicis a reprezentat marele sau proiect artistic. Pictorul de curte era Peter Paul Rubens.