Din aceeasi categorie
|
De ce Canada este visul? (2011) 554 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
De ce sarbatorim Craciunul? | 521 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
De ce sarbatorim Craciunul? 404 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Un barbat sarbatoreste Craciunul in fiecare zi! 341 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Craciunul la o ferma victoriene.Episodul I. 448 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
David Thompson 1.283 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Originile pagane ale Craciunului si istoria traditiei 434 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Viata de zi cu zi in Canada - 441 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Craciunul in Grecia 1.525 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Craciunul in Maramures 1.136 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Craciunul in Canada
| Adaugat de Cozana | 20.12.2013 |  Adauga
la favorite |
1.611 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteCanada este o tara foarte mare, cu populatia in mare parte formata din imigranti proveniti din medii culturale diferite. Din acest motiv, exista o multime de traditii de Craciun in acest colt de lume, fiind evidente influentele franceze, engleze, irlandeze, scotiene, germane si cele aborigene.
Canadienii incep pregatirile de Craciun inca din primele zile ale lunii decembrie. Sunt trimise felicitari prin posta, toate plicurile fiind stampilate de catre Posta Canadiana cu salutul traditional al lui Santa Claus “Ho Ho Ho". In companii, colegii isi inmaneaza unii altora felicitari, vecinii iti lasa in cutia postala cate una, iar de cand cu cele electronice, in preajma Craciunului esti “alintat" cu zeci de mesaje de felicitare.
Multi canadieni deschid darurile primite de la Mos Craciun in seara de Ajun. Unii arunca o privire in interiorul ciorapeilor atarnati de semineuri, altii deschid doar unul din cadouri in seara de ajun, iar restul in dimineata Craciunului.
Copiii din Canada, ca si cei din Romania, cred in existenta lui Mos Craciun (Santa Claus). Canadienii sustin cu mandrie ca tara lor gazduieste casa lui Santa Claus, adresa lui pe toate plicurile cu scrisori adresate de catre copii Mosului, fiind:
Mall-urile sunt decorate cu motive de Craciun inca de la inceputul lunii decembrie, locul de cinste fiind ocupat de Santa Claus, asezat pe un tron, copiii perindandu-se pe genunchii sai, unii infricosati de barba alba si pufoasa, altii veseli si dornici de povesti, dar fiecare promitand cumintenie in anul viitor si cerand o lista nesfarsita de jucarii….
In scoli, chiar si in companii, se practica schimbul de cadouri, numit “gift exchange" sau “Secret Santa", decorarea locurilor de munca cu motive specifice Craciunului.
Canadienii insa nu ii uita pe cei nevoiasi, singuri, abandonati. Magazinele, firmele, angajatii, elevii, toti pun umarul, se aduna bani, jucarii, haine, mancare neperisabila, totul fiind apoi donat celor care au nevoie de acest ajutor. E un efort colectiv, aceste campanii desfasurandu-se de cateva ori pe an, mai ales in preajma sarbatorilor.
Bucuria Craciunului nu e doar interioara, ea este exteriorizata de catre locuitori prin ornarea balcoanelor, a caselor cu lumini colorate, albe sau albastre, oameni de zapada gonflabili, reni, sanii decorate cu becuri, Santa Claus de diverse marimi. Are loc un adevarat concurs nescris in unele cartiere, an de an apar tot mai multe decoratii, noi figurine, strazile sunt luminate noapte de noapte, incepand cu mijlocul lunii decembrie si pana la Sfantul Ion, o adevarata feerie.
Prietenii organizeaza “cookie-baking parties". O familie isi pune bucataria la dispozitie, fiecare aduce o reteta de fursecuri specifice Craciunului, acestea se pregatesc, se coc (in colectiv) si sunt apoi oferite membrilor celorlalte familii. La sfarsitul petrecerii, fiecare pleaca acasa cu diverse fursecuri pentru a se bucura de ele pe parcursul sarbatorii de Craciun.
Cu cateva zile in urma, inainte de a intra intr-o scurta vacanta (angajatii primesc in fiecare an doua zile libere la Craciun), alaturi de felicitarea nelipsita, una din colegele de birou mi-a daruit o cutie eleganta, legata cu o funda rosie. Inauntru erau in jur de 20 de fursecuri, care mai de care mai apetisante, in diverse forme: braduti, Santa Claus, globuri. Colega mea le-a copt, oferind cate o cutie cu fursecuri de Craciun, colegilor de birou. Imaginati-va cate zile si ore a petrecut in bucatarie, pregatind aceste bunatati. Un gest emotionant, o amprenta personala.
In ziua de Craciun, majoritatea canadienilor mananca traditionalul curcan sau sunca de porc. In zonele maritime, se mananca insa homar sau scoici pescuite pe malurile Atlanticului de Nord.
Influenta Europei in traditiile de Craciun din Canada este vizibila in diversele obiceiuri si festivitati ale Sarbatorii.
Pentru canadienii de origine franceza, catolici in majoritate, slujba de la miezul noptii este momentul central al Craciunului. Scena nativitatii este asezata sub bradul de Craciun, iar dupa slujba de la miezul noptii, familiile sarbatoresc prin petreceri. Cadourile sunt oferite in ziua de Anul Nou.
Pentru canadienii de origine engleza, traditiile de Craciun includ friptura de gasca sau vita si budinca de prune. Casele sunt decorate cu ghirlande de brad, se canta colinde vechi in aceasta perioada, lemnele pocnesc in focul din semineu.
Cei cu radacini germanice aseaza pomul de Craciun (Tannenbaum) la loc de cinste in casele lor. Copiii il asteapta pe Christkindl, un mesager al copilului Iisus; colindele vechi, casutele din turta dulce si calendarele cu primele 24 de zile ale lunii decembrie, fac parte din traditia lor.
Canadienii de origine indigena au traditii de Craciun diferite, in functie de natiunea din care se trag, acestea incluzand daruri, banchete, cantece, dansuri, tobe si jocuri, care au facut parte din sarbatorile lor de iarna. Eschimosii organizeaza festinuri cu karibu, foci, peste crud si curcani.
Imigrantii ucrainieni il sarbatoresc pe Sfantul Filip prin curatarea caselor, a corpurilor si a sufletelor. Influentele religiei ortodoxa rasariteana se impletesc in traditiile de Craciun cu obiceiurile agrare pagane. Postul Craciunului se incheie in Ajun, cand se organizeaza Cina sfanta cu douasprezece feluri de mancare. Simbolismul astrologic este combinat cu motive crestine si practici agricole, prezentate in cele douasprezece feluri de mancare, reprezentand ciclurile lunare ale anului si pe cei doisprezece ucenici ai lui Hristos. Nu se serveste carne si lapte la aceasta cina, accentul punandu-se pe roadele pamantului.
In comunitatea romaneasca (peste 50 de mii in Toronto), Craciunul este sarbatorit in mare masura ca acasa, in Romania. Familiile se aduna in seara de ajun, mesele intinse sunt incarcate cu bunatati pregatite in casa sau cumparate de la unul din nenumaratele magazine romanesti. Nu lipsesc mezelurile de porc, jumarile, sunca, salata de boeuf, zacusca, salata de vinete, fripturile, sarmalele, ciorba de perisoare, cozonacii pufosi, tuica, vinul romanesc.
Sa nu pierdem insa din vedere familiile mixte, in mijlocul carora Craciunul se sarbatoreste in mod original, pastrand cate ceva din traditiile fiecarui partener. Importanta este doar armonia, atmosfera de veselie, bunatatea revarsata asupra celor din jur.
In ziua de Craciun multi romani participa la Sfanta liturghie, in una din bisericile romanesti, dupa care se aduna pe la casele lor sau ale prietenilor, sarbatorind in continuare, prin colinde, voie buna si mancaruri traditionale.
In preajma sarbatorilor de iarna, comunitatea romaneasca pregateste diverse evenimente in anticiparea Craciunului, de la concerte de colinde la serbari pentru copii. Elevii scolii romanesti din Toronto se intrec pe ei insisi in colinde si poezii prezentate in cadrul concertului de iarna, studentii de origine romana ai Universitatii din Toronto organizeaza si ei, anual, un spectacol de Craciun.
Si, asa dupa cum bine stim, Craciunul nu poate sosi pana cand Stefan Hrusca (stabilit in Toronto in 1991) nu ne colinda in stilul sau inconfundabil, colindele noastre stramosesti. Sute de romani cumpara bilete la spectacolul sau, canta alaturi de el, se intalnesc cu prieteni, cunostinte, intr-un cadru festiv, pulsand de energie pozitiva.
Pentru toti cei care poarta Craciunul in suflet, aceste zile sunt un prilej de meditatie, de aduceri aminte, nostalgii, putina tristete dar mai ales bucurii, bunatate si speranta.
Fiind imigranti, distanta ne-a obligat sa ne obisnuim cu sarbatorile petrecute departe de familie, doar unii dintre noi reusind sa isi planifice concedii in Romania in aceasta perioada. Cei ramasi pe meleagurile canadiene sarbatoresc cu dorul si nostalgia in suflet, cu amintirea gustului “de acasa" si mai ales cu lipsa celor dragi, ramasi in tara sau plecati dintre noi intr-o alta lume. Fiecare insa, in felul sau, face o promisiune “I’ll be home for Christmas [...] if only in my dreams".
Exista grupuri de romani care continua si in Toronto traditia colindatului in preajma Craciunului. Cata bucurie iti aduce o asemenea vizita in casa ta! In urma cu cativa ani, ne-am adunat vreo trei familii in casa prietenilor nostri si am asteptat grupul de colindatori. I-am intampinat cu colaci, nuci, mere, tuica, am colindat impreuna cu ei.
In cele din urma, indiferent de mediul din care provin, de traditii si obiceiuri, canadienii sarbatoresc Craciunul alaturi de familiile lor, de prieteni, intr-o atmosfera de bucurie, recunostinta, gustand din plin fiecare clipa, in armonia specifica meleagurilor canadiene.
Canadienii incep pregatirile de Craciun inca din primele zile ale lunii decembrie. Sunt trimise felicitari prin posta, toate plicurile fiind stampilate de catre Posta Canadiana cu salutul traditional al lui Santa Claus “Ho Ho Ho". In companii, colegii isi inmaneaza unii altora felicitari, vecinii iti lasa in cutia postala cate una, iar de cand cu cele electronice, in preajma Craciunului esti “alintat" cu zeci de mesaje de felicitare.
Multi canadieni deschid darurile primite de la Mos Craciun in seara de Ajun. Unii arunca o privire in interiorul ciorapeilor atarnati de semineuri, altii deschid doar unul din cadouri in seara de ajun, iar restul in dimineata Craciunului.
Copiii din Canada, ca si cei din Romania, cred in existenta lui Mos Craciun (Santa Claus). Canadienii sustin cu mandrie ca tara lor gazduieste casa lui Santa Claus, adresa lui pe toate plicurile cu scrisori adresate de catre copii Mosului, fiind:
Mall-urile sunt decorate cu motive de Craciun inca de la inceputul lunii decembrie, locul de cinste fiind ocupat de Santa Claus, asezat pe un tron, copiii perindandu-se pe genunchii sai, unii infricosati de barba alba si pufoasa, altii veseli si dornici de povesti, dar fiecare promitand cumintenie in anul viitor si cerand o lista nesfarsita de jucarii….
In scoli, chiar si in companii, se practica schimbul de cadouri, numit “gift exchange" sau “Secret Santa", decorarea locurilor de munca cu motive specifice Craciunului.
Canadienii insa nu ii uita pe cei nevoiasi, singuri, abandonati. Magazinele, firmele, angajatii, elevii, toti pun umarul, se aduna bani, jucarii, haine, mancare neperisabila, totul fiind apoi donat celor care au nevoie de acest ajutor. E un efort colectiv, aceste campanii desfasurandu-se de cateva ori pe an, mai ales in preajma sarbatorilor.
Bucuria Craciunului nu e doar interioara, ea este exteriorizata de catre locuitori prin ornarea balcoanelor, a caselor cu lumini colorate, albe sau albastre, oameni de zapada gonflabili, reni, sanii decorate cu becuri, Santa Claus de diverse marimi. Are loc un adevarat concurs nescris in unele cartiere, an de an apar tot mai multe decoratii, noi figurine, strazile sunt luminate noapte de noapte, incepand cu mijlocul lunii decembrie si pana la Sfantul Ion, o adevarata feerie.
Prietenii organizeaza “cookie-baking parties". O familie isi pune bucataria la dispozitie, fiecare aduce o reteta de fursecuri specifice Craciunului, acestea se pregatesc, se coc (in colectiv) si sunt apoi oferite membrilor celorlalte familii. La sfarsitul petrecerii, fiecare pleaca acasa cu diverse fursecuri pentru a se bucura de ele pe parcursul sarbatorii de Craciun.
Cu cateva zile in urma, inainte de a intra intr-o scurta vacanta (angajatii primesc in fiecare an doua zile libere la Craciun), alaturi de felicitarea nelipsita, una din colegele de birou mi-a daruit o cutie eleganta, legata cu o funda rosie. Inauntru erau in jur de 20 de fursecuri, care mai de care mai apetisante, in diverse forme: braduti, Santa Claus, globuri. Colega mea le-a copt, oferind cate o cutie cu fursecuri de Craciun, colegilor de birou. Imaginati-va cate zile si ore a petrecut in bucatarie, pregatind aceste bunatati. Un gest emotionant, o amprenta personala.
In ziua de Craciun, majoritatea canadienilor mananca traditionalul curcan sau sunca de porc. In zonele maritime, se mananca insa homar sau scoici pescuite pe malurile Atlanticului de Nord.
Influenta Europei in traditiile de Craciun din Canada este vizibila in diversele obiceiuri si festivitati ale Sarbatorii.
Pentru canadienii de origine franceza, catolici in majoritate, slujba de la miezul noptii este momentul central al Craciunului. Scena nativitatii este asezata sub bradul de Craciun, iar dupa slujba de la miezul noptii, familiile sarbatoresc prin petreceri. Cadourile sunt oferite in ziua de Anul Nou.
Pentru canadienii de origine engleza, traditiile de Craciun includ friptura de gasca sau vita si budinca de prune. Casele sunt decorate cu ghirlande de brad, se canta colinde vechi in aceasta perioada, lemnele pocnesc in focul din semineu.
Cei cu radacini germanice aseaza pomul de Craciun (Tannenbaum) la loc de cinste in casele lor. Copiii il asteapta pe Christkindl, un mesager al copilului Iisus; colindele vechi, casutele din turta dulce si calendarele cu primele 24 de zile ale lunii decembrie, fac parte din traditia lor.
Canadienii de origine indigena au traditii de Craciun diferite, in functie de natiunea din care se trag, acestea incluzand daruri, banchete, cantece, dansuri, tobe si jocuri, care au facut parte din sarbatorile lor de iarna. Eschimosii organizeaza festinuri cu karibu, foci, peste crud si curcani.
Imigrantii ucrainieni il sarbatoresc pe Sfantul Filip prin curatarea caselor, a corpurilor si a sufletelor. Influentele religiei ortodoxa rasariteana se impletesc in traditiile de Craciun cu obiceiurile agrare pagane. Postul Craciunului se incheie in Ajun, cand se organizeaza Cina sfanta cu douasprezece feluri de mancare. Simbolismul astrologic este combinat cu motive crestine si practici agricole, prezentate in cele douasprezece feluri de mancare, reprezentand ciclurile lunare ale anului si pe cei doisprezece ucenici ai lui Hristos. Nu se serveste carne si lapte la aceasta cina, accentul punandu-se pe roadele pamantului.
In comunitatea romaneasca (peste 50 de mii in Toronto), Craciunul este sarbatorit in mare masura ca acasa, in Romania. Familiile se aduna in seara de ajun, mesele intinse sunt incarcate cu bunatati pregatite in casa sau cumparate de la unul din nenumaratele magazine romanesti. Nu lipsesc mezelurile de porc, jumarile, sunca, salata de boeuf, zacusca, salata de vinete, fripturile, sarmalele, ciorba de perisoare, cozonacii pufosi, tuica, vinul romanesc.
Sa nu pierdem insa din vedere familiile mixte, in mijlocul carora Craciunul se sarbatoreste in mod original, pastrand cate ceva din traditiile fiecarui partener. Importanta este doar armonia, atmosfera de veselie, bunatatea revarsata asupra celor din jur.
In ziua de Craciun multi romani participa la Sfanta liturghie, in una din bisericile romanesti, dupa care se aduna pe la casele lor sau ale prietenilor, sarbatorind in continuare, prin colinde, voie buna si mancaruri traditionale.
In preajma sarbatorilor de iarna, comunitatea romaneasca pregateste diverse evenimente in anticiparea Craciunului, de la concerte de colinde la serbari pentru copii. Elevii scolii romanesti din Toronto se intrec pe ei insisi in colinde si poezii prezentate in cadrul concertului de iarna, studentii de origine romana ai Universitatii din Toronto organizeaza si ei, anual, un spectacol de Craciun.
Si, asa dupa cum bine stim, Craciunul nu poate sosi pana cand Stefan Hrusca (stabilit in Toronto in 1991) nu ne colinda in stilul sau inconfundabil, colindele noastre stramosesti. Sute de romani cumpara bilete la spectacolul sau, canta alaturi de el, se intalnesc cu prieteni, cunostinte, intr-un cadru festiv, pulsand de energie pozitiva.
Pentru toti cei care poarta Craciunul in suflet, aceste zile sunt un prilej de meditatie, de aduceri aminte, nostalgii, putina tristete dar mai ales bucurii, bunatate si speranta.
Fiind imigranti, distanta ne-a obligat sa ne obisnuim cu sarbatorile petrecute departe de familie, doar unii dintre noi reusind sa isi planifice concedii in Romania in aceasta perioada. Cei ramasi pe meleagurile canadiene sarbatoresc cu dorul si nostalgia in suflet, cu amintirea gustului “de acasa" si mai ales cu lipsa celor dragi, ramasi in tara sau plecati dintre noi intr-o alta lume. Fiecare insa, in felul sau, face o promisiune “I’ll be home for Christmas [...] if only in my dreams".
Exista grupuri de romani care continua si in Toronto traditia colindatului in preajma Craciunului. Cata bucurie iti aduce o asemenea vizita in casa ta! In urma cu cativa ani, ne-am adunat vreo trei familii in casa prietenilor nostri si am asteptat grupul de colindatori. I-am intampinat cu colaci, nuci, mere, tuica, am colindat impreuna cu ei.
In cele din urma, indiferent de mediul din care provin, de traditii si obiceiuri, canadienii sarbatoresc Craciunul alaturi de familiile lor, de prieteni, intr-o atmosfera de bucurie, recunostinta, gustand din plin fiecare clipa, in armonia specifica meleagurilor canadiene.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.