1 Decembrie este Ziua Nationala a Romaniei, adoptata prin lege dupa inlaturarea regimului comunist. Din punct de vedere istoric, la 1 Decembrie 1918, Adunarea Nationala de la Alba Iulia, constituita din 1228 de delegati si sprijinita de peste 100.000 de romani veniti din toate colturile Ardealului si Banatului, a adoptat o Rezolutie prin care s-a consfintit unirea tuturor romanilor din Transilvania, intreg Banatul (cuprins intre raurile Mures, Tisa si Dunare) si Tara Ungureasca (Crisana, Satmar si Maramures) cu Romania.
Ziua de 1 Decembrie 1918 incununeaza deci lupta romanilor transilvaneni pentru Unitate Nationala si marcheaza momentul crearii Romaniei Mari, situandu-se in continuarea precedentelor actiuni unioniste ale fratilor din Basarabia (27 martie 1918) si Bucovina (15 / 28 noiembrie 1918).
Poporul roman a stiut atunci sa valorifice admirabil conjunctura internationala favorabila creata in urma primului razboi mondial si a destramarii imperiilor Tarist si Austro-Ungar.
romania
Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia
Asa cum sublinia si istoricul Florin Constantiniu, “…Marea Unire din 1918 a fost si ramane pagina cea mai sublima a istoriei romanesti. Maretia ei sta in faptul ca desavarsirea unitatii nationale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorica a intregii natiuni romane, realizata intr-un elan tasnit cu putere din strafundurile constiintei unitatii neamului, un elan controlat de fruntasii politici, pentru a-l calauzi cu inteligenta politica remarcabila spre telul dorit. [...]
Marea Unire nu a fost rezultatul participarii Romaniei la razboi. Nici partizani Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut in vedere revolutia din Rusia si destramarea monarhiei austro-ungare. Rationamentul lor s-a inscris formulei traditionale a raportului de putere interstate: victoria Antantei ne va da Bucovina, Transilvania si Banatul, victoria Puterilor Centrale ne va da Basarabia; o biruinta o excludea pe cealalta, astfel ca nimeni nu vedea cum ar fi cu putinta ca toate aceste provincii sa intre aproape simultan in frontierele Vechiului Regat. [...]
Nu o victorie militara a stat la temelia Romaniei Mari, ci actul de vointa al natiunii romane de a-si da armatura teritorial-institutionala care este statul national.[...]
O necesitate istorica - natiunea trebuie sa traiasca intr-un stat national - s-a dovedit mai puternica decat orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetenta, si, punand in miscare natiunea, i-a dat acea forta uriasa ca peste toate adversitatile sa dea viata aspiratiei sale: statul national."