AnuntulVideo >>
Cultura >>
Arta
Omar Khayam sau Khayyam (n. 18 mai 1048 la Nisapur, Persia - d. 4 decembrie 1131 a fost un poet, matematician, filosof si astronom persan.
Izvoarele cu privire la viata lui Khayam se contrazic adeseori. Numele ar putea denota provenienta dintr-o familie de fabricanti de corturi, dar nici acest lucru nu se poate afirma cu certitudine. Desi supranumele Khayam il desemneaza pe mestesugarul care face corturi, el este in acelasi timp, precum si alte denumiri de mestesuguri, tipic pentru traditia sufista. Conform acestei traditii, care interpreteaza denumirile cu ajutorul unei mistici a numerelor asemanatoare cabalei din traditia iudaica, numita absad, numele invatatului s-ar traduce cu ajutorul calculului pozitiei literelor prin Ghaqi, Risipitorul. Pentru un sufi acest supranume desemneaza dispretul pentru bunurile lumesti[3]. Si-a petrecut copilaria in orasul Balhi (in nordul Afghanistanului de azi), unde a studiat indrumat de invatatii Seic Mohamed Mansuri si apoi Imam Mowaffaq de Nisapur.
A avut o viata extrem de agitata, daca tinem cont ca a trait in perioada formarii Imperiului Selgiucizilor. Invatatii se aflau intr-o situatie precara, fiind dependenti financiar de conducatori sau de vreun mecena local. Insusi Khayam a scris mai tarziu ca a fost in perioada tineretii „martor al nimicirii invatatilor, din care nu a mai ramas decat o mina de oameni, chinuita si putin numeroasa. Asprimea soartei din aceste vremuri i-a impiedicat sa se dedice perfectionarii si adancirii stiintei lor".
Ca invatacel in Nisapur l-a legat o prietenie stransa de Hassan bin Sabah, intemeietorul de mai tarziu al sectei asasinilor, si de viitorul vizir al Imperiului Selgiucizilor, Nesām ol-Molk. Legenda afirma ca cei trei si-ar fi jurat sprijinul in cazul in care unul dintre ei ar fi urcat scara ierarhiilor. Nesām ol-Molk uita de aceasta promisiune, odata devenit vizir, in 1063, si il neglijeaza in special pe bin Sabah. Unul dintre adeptii acestuia il va ucide pe vizir in 1092, se pare ca din aceasta cauza. Invatatului Khayam i-a fost incredintata, probabil si prin intermediul lui Nesām ol-Molk, importanta reforma a calendarului, care este finalizata in 1079[
Dupa asasinatul din 1092 Khayam intreprinde un pelerinaj la Mecca, probabil datorat intr-o oarecare masura si ostilitatilor pe care le simtise din partea cercurilor sunnite, care i-au imputat inlocuirea calendarului islamic, bazat pe fazele lunii, cu unul civil. In Nisapur domneau la acea data nelinisti provocate de cercuri religios-fundamentaliste. Doar dupa ce a dovedit prin acest pelerinaj dreapta sa credinta, Khayam a putut activa ca profesor in orasul sau natal[5].
A peregrinat prin diverse locuri: Samarkand, Ispahan, Merv.
In lucrarea Discutii asupra unor probleme de algebra (1070) se ocupa de rezolvarea ecuatiilor cubice, fiind primul matematician care studiaza acest subiect. Ajunge chiar la rezultate remarcabile, bazandu-se pe metoda intersectiei sectiunilor conice cu cercul. Khayam isi pune problema rezolvarii ecuatiei de gradul III in mod asemanator celei de gradul II (deci prin radicali), dar nu reuseste acest lucru. Totusi, el nu dispera si afirma chiar ca „acele forme" vor fi gasite de cei care il vor urma.
A studiat si Elementele lui Euclid, fiind cu precadere atras de celebrul postulat al paralelelor, caruia incearca sa-i dea o demonstratie. Se ocupa si de problema coeficientilor binomiali, care apar in triunghiul lui Pascal.
Lucrarile lui Khayam vor fi cunoscute in Europa abia peste sapte secole.