James Nachtwey (nascut in 14 martie 1948) [1]este un fotojurnalist american si un fotograf de razboi. A crescut in Massachusetts si a absolvit Colegiul Dartmouth, unde a studiat Istoria Artei si Stiinte Politice(1966-70).
A fost premiat de cinci ori de Clubul de Presa Robert Capa. In 2003 a fost ranit de o grenada aruncata asupra convoiului sau in timp ce era intr-o misiune pentru Time, in Bagdad, dar dupa acest incident s-a refacut complet.
Nachtwey a inceput sa lucreze ca si fotograf la ziarul Albuquerque Journal in 1976. In 1980, a plecat in New York, unde a lucrat ca si fotograf freelancer. In 1981, Nachtwey a avut prima misiune, unde a trebuit sa ilustreze conflictul civil din Northern Ireland. El a documentat o varietate de arme de conflicte si probleme sociale, petrecandu-si timpul in Africa de Sud, America Latina, Orientul Mijlociu, Rusia, Europa de Est, imortalizand imagini ale razboiului, ale conflictelor si foametei, si fotografii ale problemelor socio-politice (poluarea si inchisorile) in Europa de Vest si Statele Unite. In prezent locuieste in New York. In 1994, Nachtwey trebuia sa acopere viitoarele alegeri non-rasiale din Africa de Sud, primele de acest gen. Ca si asociat al clubului Bang-Bang, el a vazut momentul in care fotograful Ken Oosterbroek a fost ucis, iar Greg Marinovich a fost grav ranit. Nachtwey a fost si el ranit in timpul muncii sale, in momentul in care Statele Unite a invadat Irakul in anul 2003. La fel ca si Nachtwey, corespondentul revistei Time, Michael Weisskopf a fost prezent in spatele masinii Humvee, a armatei Statelor Unite. In acel moment, un insurgent a aruncat o grenada in masina in care acestia se aflau, iar Weisskopf a vrut sa arunce grenada care era in Humvee, dar nu a mai apucat, aceasta explodandu-i in mana. In aceasta explozie au fost raniti doi soldati, iar alti doi jurnalisti de la revista Time au murit. Nachtwey a reusit sa faca mai multe fotografii, cand fostul sau coleg Weisskopf, primea ingrijiri medicale de la doctorul Billie Grimes inainte de a muri. Ambii jurnalisti au fost dusi de urgenta la un spital din Statele Unite. Nachtwey s-a refacut dupa acest incident, astfel incat a reusit sa fie prezent la tsunamiul din Sud-Estul Asiei, din 26 decembrie 2004. Nachtwey a avut contrat cu revista Time pana in 1984. El a lucrat pentru Black Star, din 1980 pana in 1985 si a fost membru al Magnum Photos din 1986 pana in 2001. In 2001 a fost membru fondator a agentiei de fotografie VII Photo Agency pana in august 2011 . Nacthwey a fost prezent si la tragicul eveniment din 11 septembrie 2011 de la World Trade Center, cand a reusit sa realizeze o munca remarcabila. De asemenea, el a realizat un eseu fotografic cu privire la efectele conflictului civil din Sudan. In februarie 2011, Nachtwey a contribuit la o parte importanta a revistei Vouge, care il punea intr-o lumina favorabila pe dictatorul sirian Bashar al-Assad si pe familia sa Articolul si seria de fotografii au starnit controverse la fel ca si miscarile de protest care fac referire la Primavara Araba. Pana in decembrie 2011, numarul mortilor la acest protest a variat intre 3,500 si 5,000, in timp ce aproximativ 30,000 de civili erau dusi in inchisori, unde, in cele mai multe cazuri acestia erau grav torturati. Mai tarziu, revista Vouge a decis sa retraga acest articol din paginile revistei
Fotografiile lui Nachtwey au fost expuse in toata Europa si in Statele Unite si a primit numeroase premii, incluzand si premiul World Press Photo acordat in 1994. De asemenea, Nachtwey a fost premiat si de Overseas Press Club's Robert Capa Gold Medal in 1983, 1984, 1986, 1994 si 1998. In 2001, a fost lansat documentarul War Photografer focusat pe Nachtwey si munca pe care o facea. Regizat de Christian Frei, filmul a fost nominalizat de Academy Award ca fiind cel mai bun film documentar. In 2006, Nachtwey a fost primit premiul anual in Arte din partea Fundatiei Heinz Family. Premiul a constat in suma de 250,000$. Nachtwey este unul dintre cei trei castigatori ai premiilor TED din 2007. Cu aceasta ocazie, la conferinta din Monterey, California, fiecare a donat suma de 100,000$ din „dorinta de a schimba lumea". Astfel ca, mai multi membri ai comunitatii TED i-au sprijinit pentru ca dorintele lor sa se indeplineasca. Nachtwey si-a dezvaluit dornta pe 8 martie 2007: „Este vorba despre o poveste vitala care trebuie spusa, si imi doresc ca TED sa ma ajute sa obtin acces pentru ea, si apoi sa vina cu idei inovative si interesante de a folosi fotografia in era digitala."Cei care doresc sa-l ajute vor semna NDA „document care permite obtinerea accesului in locuri in care exista situatii critice pentru care va exista si un document sub forma de fotografii; astfel ca, trebuie stabilita o data pentru expunerea fotografiilor cu impact emotional puternic cu ajutorul noilor tehnologii si al internetului, dar si mass-media; si de asemenea, va folosi campania pentru a genera resurse pentru organizatiile care abordeaza si lucreaza la transformarea situatiei in una mai buna". Primele rezultate ale acestei activitati au fost prezentate la XDRTB.org, document cu privire la consumul de droguri si rezistenta la tuberculoza in intreaga lume. In 2008, Nachtwey a prezentat o serie de fotografii originale la Le Laboratoire in Paris, Franta. Prezentarea s-a numit „Lupta pentru viata" document care s-a bazat pe boli precum TBC si SIDA si care a fost prezentat de doctorul Anne Goldfeld. Munca pentru acest proiect au inceput-o in Cambodia, in anul 2003 si a cuprins si fotografii din Thailanda, Africa si Siberia. Lucrarea a fost insotita de numeroase portrete din filmul lui Nachtwey, dar si de prezenta unor cadre medicale si numerosi oameni de stiinta care au luat parte la procesul de Antentie! Simpozionul a fost regizat de americanul Asa Mader