The Little Prince (2004)
A fost odata un print de marimea unui baietel care isi ducea viata singur pe o planeta destul de mica, undeva departe de Pamant. Pe planeta sa isi indeplinea cu raspundere indatorile sale, fiind un bun gospodar, care avea mare grija de echilibrul acesteia.
Poate si-ar fi trait linistit viata acolo, nestiut de noi pamantenii, daca pe planeta lui nu ar fi rasarit o minunata floare. Ea a trezit in Micul Print nu numai sentimente de incantare, admiratie si de bucurie, dar si unele sentimente de confuzie ori chiar de deruta totala. Punand pret prea mare pe unele dintre vorbele florii, nestiind cum sa priveasca dincolo de ele, ajunsese nefericit. Astfel, interactiunea cu floarea i-a oferit sansa de a se intalni cu propriile sale limite in ceea ce priveste stabilirea de relatii ori cunoasterea fiintelor care au vointa proprie.
Vazind ca propria planeta ii ofera resurse limitate pentru a invata aceste lucruri, Micul Print, ca un adevarat Fat Frumos, paraseste confortul pe care il avea acasa si in obisnuintele lui si pleaca in lume ca sa invete.
Pe drumul catre Pamint a vizitat diverse planete cu oameni singuri si a fost chiar in pericol de a fi retiut pe unele dintre ele. Si-a pastrat libertatea in ciuda faptului ca un imparat intelept dorea sa il faca ministru al justitiei cu o prima responsabilitate interesanta, aceea de a se judeca pe sine insusi. Nu voi sa ramana nici pentru functia de ambasador.
Pe urmatoarea planeta a parasit-o pentru a nu intra in jocul incantarii de sine pe care i-l propunea vanitosul. Un om care obisnuia sa bea prea mult de pe a treia planeta, care l-a intristat pe Micul Print, deoarece l-a vazut prins in capcana autoreprosurilor, a placerilor si a bucuriilor marunte de unul singur.
Pe planeta a patra un om de afaceri se pretindea stapanul a toate stelele. Lucrurile simple si la indemana i s-au parut mai interesante si mai importante Micului Print, astfel ca pleca si de aici cu concluzia ca oamenii mari sunt destul de ciudati.
Pe planeta a cincea intalni un om care era prins de reguli si angajamente, care aprindea si stingea un felinar in fiecare minut, din cauza rotatiei tot mai rapide a planetei mici pe care era. In ciuda faptului ca parea cel mai putin adaptat, micului print ii placu cel mai mult deoarece dintre toti pe care ii intalnise era singurul care se ingrijea de altceva decat de sine insusi.
Pe a sasea planeta traia un savant care scria multe carti. Parea sa le stie pe toate dar nu stia nici ce era pe planeta sa. El dorea sa il faca exploratorul sau, deoarece parea demn de incredere. Aici printul a avut primul regret ca a parasit floarea sa cand a aflat faptul ca lucrurile efemere, precum frumusetea florilor, nu sunt considerate demne de a fi trecute in cartile de stiinta. Dar a primit aici si numele planetei pe care ar putea invata ceea ce dorea sa stie - Pamantul.
Pe Pamant profesorul de la care a invatat despre relatii si despre legaturile dintre cei care se iubesc a fost o vulpe. Secretul lor nu poate fi dezvaluit in cateva cuvinte. Trebuie experimentate si abordate cu intelepciune. De la ea a invatat sa priveasca oamenii cu ochii inimii, adica cu intreaga fiinta, sa recunoasca si sa se bucure de unicitatea florii sale desi sunt mii pe lume asemanatoare cu ea.
N-am fi aflat povestea lui daca in scurta sa prezenta pe Pamant nu ar fi intalnit un aviator naufragiat in desert, care nu a uitat ce inseamna sa fii copil si care nu se simtia nici el prea bine intre adultii de tipul celor pe care i-a vazut Micul Print. Aviatorul a fost si martorul plecarii spre casa a micului print, care a fost nevoit sa-si lase trupul aici, fiind prea greu pentru a fi transportat asa departe. Cerul a devenit astfel mai frumos pentru aviator deoarece de pe o planeta necunoscuta rasul dragalas al Micului Print pare sa se auda cand priveste stelele.