Din aceeasi categorie
|
Martisor special - Pe urmele scriitorului Ion Creanga! 142 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cum au murit Eminescu si Ion Creanga in acelasi an 1889 121 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Viata lui Eminescu Ep. 6 - Prietenii si Dusmanii 432 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Scandalul Pacepa (fuga lui Ion Mihai Pacepa) 692 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
ALEXANDRU IOAN CUZA si ION ROATA 680 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Romania si dictaturile ei - Maresalul Ion Antonescu 622 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Maresalul Ion Antonescu si Maria Antonescu ! 180 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
10 lucruri pe care nu le știai despre Ion Creangă 1.585 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Manuela Ghika-Oroveanu 383 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ion Ratiu 1.143 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Ion Creanga
| Adaugat de Cozana | 24.10.2013 |  Adauga
la favorite |
832 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteData nasterii lui Creanga este incerta. El insusi afirma in Fragment de biografie ca s-ar fi nascut la 1 martie 1837. O alta varianta o reprezinta data de 10 iunie 1839, conform unei mitrici (condici) de nou-nascuti din Humulesti, publicata de Gh. Ungureanu.
Creanga a mai avut inca sapte frati si surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile si Petre. Ultimii trei au murit in copilarie, iar Zahei, Maria si Ileana in 1919.
Tineretea lui Creanga este bine cunoscuta publicului larg prin prisma operei sale capitale Amintiri din copilarie. In 1847 incepe scoala de pe langa biserica din satul natal. Fiu de taran, este pregatit mai intai de dascalul din sat, dupa care mama sa il incredinteaza bunicului matern ("tatal mamei, bunicu-meu David Creanga din Pipirig"), David Creanga, care-l duce pe valea Bistritei, la Brosteni, unde continua scoala.[2] In 1853 este inscris la Scoala Domneasca de la Targu Neamt sub numele Stefanescu Ion, unde il are ca profesor pe parintele Isaia Teodorescu (Popa Duhu). Dupa dorinta mamei, care voia sa-l faca preot, este inscris la Scoala catihetica din Falticeni ("fabrica de popi"). Aici apare sub numele de Ion Creanga, nume pe care l-a pastrat tot restul vietii. Dupa desfiintarea scolii din Falticeni, este silit sa plece la Iasi, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic "Veniamin Costachi" de la Socola.[2]
S-a despartit cu greu de viata taraneasca, dupa cum marturiseste in Amintiri:
„Dragi mi-erau tata si mama, fratii si surorile si baietii satului, tovarasii mei de copilarie, cu cari, iarna, in zilele geroase, ma desfatam pe gheata si la sanius, iar vara in zile frumoase de sarbatori, cantand si chiuind, cutreieram dumbravile si luncile umbroase, tarinele cu holdele, campul cu florile si mandrele dealuri, de dupa care imi zambeau zorile, in zburdalnica varsta a tineretii! Asemenea, dragi mi-erau sezatorile, clacile, horile si toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare insufletire."
Din 1855 pana in 1859 urmeaza cursurile seminarului, iar apoi, luandu-si atestatul, revine in satul natal. Se insoara mai tarziu la Iasi cu Ileana, fiica preotului Ioan Grigoriu de la biserica Patruzeci de sfinti din Iasi, devenind diacon al acesteia (26 decembrie 1859).
La 19 decembrie 1860 se naste fiul sau Constantin.
In 1864, Creanga intra la Scoala preparandala vasiliana de la Trei Ierarhi, unde l-a avut profesor pe Titu Maiorescu. Acesta il aprecia foarte mult si l-a numit invatator la Scoala primara nr. 1 din Iasi.
Dupa ce timp de 12 ani este dascal si diacon la diferite biserici din Iasi, este exclus definitiv din randurile clerului (10 octombrie 1872), deoarece si-a parasit nevasta, a tras cu pusca in ciorile care murdareau Biserica Golia si s-a tuns ca un mirean, lucruri considerate incompatibile cu statutul de diacon. (In 1993, el a fost reprimit post-mortem in randurile clerului.) [4] Ca urmare a excluderii din cler, ministrul Tell il destituie si din postul de institutor, insa venirea lui Titu Maiorescu la minister contribuie la renumirea sa pe acest post. A colaborat la elaborarea a patru manuale scolare.
In 1873 se incheie procesul sau de divort, copilul sau de 12 ani fiindu-i dat in ingrijire. A cautat o casa in care sa se mute, alegand o locuinta in mahalaua Ticau (bojdeuca).
In 1875, il cunoaste pe Mihai Eminescu, atunci revizor scolar la Iasi si Vaslui, cu care se imprieteneste. Intre 1875 si 1883, la indemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale sale.
Intre 1883 si 1889 a fost bolnav de epilepsie[2] si a suferit foarte mult la aflarea bolii si apoi a decesului lui Eminescu, si al Veronicai Micle.
Ion Creanga moare pe data de 31 decembrie 1889, in casa sa din cartierul Ticau. Este inmormantat la 2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Iasi.
Creanga a mai avut inca sapte frati si surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile si Petre. Ultimii trei au murit in copilarie, iar Zahei, Maria si Ileana in 1919.
Tineretea lui Creanga este bine cunoscuta publicului larg prin prisma operei sale capitale Amintiri din copilarie. In 1847 incepe scoala de pe langa biserica din satul natal. Fiu de taran, este pregatit mai intai de dascalul din sat, dupa care mama sa il incredinteaza bunicului matern ("tatal mamei, bunicu-meu David Creanga din Pipirig"), David Creanga, care-l duce pe valea Bistritei, la Brosteni, unde continua scoala.[2] In 1853 este inscris la Scoala Domneasca de la Targu Neamt sub numele Stefanescu Ion, unde il are ca profesor pe parintele Isaia Teodorescu (Popa Duhu). Dupa dorinta mamei, care voia sa-l faca preot, este inscris la Scoala catihetica din Falticeni ("fabrica de popi"). Aici apare sub numele de Ion Creanga, nume pe care l-a pastrat tot restul vietii. Dupa desfiintarea scolii din Falticeni, este silit sa plece la Iasi, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic "Veniamin Costachi" de la Socola.[2]
S-a despartit cu greu de viata taraneasca, dupa cum marturiseste in Amintiri:
„Dragi mi-erau tata si mama, fratii si surorile si baietii satului, tovarasii mei de copilarie, cu cari, iarna, in zilele geroase, ma desfatam pe gheata si la sanius, iar vara in zile frumoase de sarbatori, cantand si chiuind, cutreieram dumbravile si luncile umbroase, tarinele cu holdele, campul cu florile si mandrele dealuri, de dupa care imi zambeau zorile, in zburdalnica varsta a tineretii! Asemenea, dragi mi-erau sezatorile, clacile, horile si toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare insufletire."
Din 1855 pana in 1859 urmeaza cursurile seminarului, iar apoi, luandu-si atestatul, revine in satul natal. Se insoara mai tarziu la Iasi cu Ileana, fiica preotului Ioan Grigoriu de la biserica Patruzeci de sfinti din Iasi, devenind diacon al acesteia (26 decembrie 1859).
La 19 decembrie 1860 se naste fiul sau Constantin.
In 1864, Creanga intra la Scoala preparandala vasiliana de la Trei Ierarhi, unde l-a avut profesor pe Titu Maiorescu. Acesta il aprecia foarte mult si l-a numit invatator la Scoala primara nr. 1 din Iasi.
Dupa ce timp de 12 ani este dascal si diacon la diferite biserici din Iasi, este exclus definitiv din randurile clerului (10 octombrie 1872), deoarece si-a parasit nevasta, a tras cu pusca in ciorile care murdareau Biserica Golia si s-a tuns ca un mirean, lucruri considerate incompatibile cu statutul de diacon. (In 1993, el a fost reprimit post-mortem in randurile clerului.) [4] Ca urmare a excluderii din cler, ministrul Tell il destituie si din postul de institutor, insa venirea lui Titu Maiorescu la minister contribuie la renumirea sa pe acest post. A colaborat la elaborarea a patru manuale scolare.
In 1873 se incheie procesul sau de divort, copilul sau de 12 ani fiindu-i dat in ingrijire. A cautat o casa in care sa se mute, alegand o locuinta in mahalaua Ticau (bojdeuca).
In 1875, il cunoaste pe Mihai Eminescu, atunci revizor scolar la Iasi si Vaslui, cu care se imprieteneste. Intre 1875 si 1883, la indemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale sale.
Intre 1883 si 1889 a fost bolnav de epilepsie[2] si a suferit foarte mult la aflarea bolii si apoi a decesului lui Eminescu, si al Veronicai Micle.
Ion Creanga moare pe data de 31 decembrie 1889, in casa sa din cartierul Ticau. Este inmormantat la 2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Iasi.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.