Din aceeasi categorie
|
O calatorie spre planeta Venus / 1.704 vizite - 0 comentarii adaugat de valiza |
||||||||||||||||||
|
8 minuni ale sistemului nostru solar 120 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cei mai vechi zei ai nostri: originile lui Venus 145 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pamantul - Planeta privilegiata 1.759 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Paradis sau uitare - Proiectul Venus (subtitrat) 1.692 vizite - 0 comentarii adaugat de Laur |
||||||||||||||||||
|
Tainele planetei Venus 422 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
CE ASCUNDE NASA DESPRE PLANETA NEVAZUTA 830 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Planeta Uranus 1.266 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Marea Rosie 234 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Minunile naturale ale Pamantului, 58 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Planeta Venus
| Adaugat de Cozana | 01.10.2013 |  Adauga
la favorite |
913 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteVenus este a doua planeta ca distanta fata de Soare in sistemul nostru solar.
Situata la 108 milioane km de Soare, Venus isi parcurge orbita in 224,7 de zile.[3] Rotatia in jurul propriei sale axe este foarte lenta, dureaza 243 de zile si are loc de la vest la est, in sens invers fata de rotatia celorlalte planete. Cu un diametru de 12.100 km, Venus este, ca pozitie, a doua planeta (pornind de la Soare) din sistemul solar, orbita sa fiind cuprinsa intre cea a planetelor Mercur si Pamant. Venus este cu foarte putin mai mica decat Pamantul, dar atmosfera sa este foarte diferita: in principal, aceasta este compusa din 96 % gaz carbonic si 3,5 % azot. Ea este inconjurata de un val gros de nori repartizati in trei straturi situate la o altitudine intre 50 si 70 km. Unii dintre acestia provoaca ploi de acid sulfuric, o substanta chimica foarte agresiva chimic. Pe Venus temperatura este foarte ridicata. De fapt, gazul carbonic acumulat in atmosfera actioneaza sub efectul razelor Soarelui ca geamurile unei sere: temperatura la sol ajunge pana 460 °C. Suprafata planetei Venus este plina de platouri vulcanice, circa 80 % avand o variatie a inaltimii nu mai mare de 1 km. Se pare ca multi vulcani sunt inca activi. La fel ca si Mercur, Venus nu are sateliti.
Venus orbiteaza Soarele la o distanta medie de circa 108 milioane de kilometri (circa 0,7 UA), si efectueaza o orbita la circa 224,65 zile. Desi toate orbitele planetare sunt eliptice, a lui Venus este cea mai apropiata de forma circulara, cu o excentricitate mai mica de 0,01. Cand Venus este intre Pamant si Soare, pozitie cunoscuta sub numele de conjunctie inferioara, are apropierea maxima de Pamant pe care o poate avea orice planeta, distanta medie fiind de 41 de milioane km. Planeta ajunge la conjunctia inferioara o data in medie la fiecare 584 de zile. Datorita scaderii excentricitatii orbitei Pamantului, distanta minima va deveni mai mare in urmatoarele mii de ani. De la anul 1 pana in 5383, sunt 526 de apropieri la mai putin de 40 de milioane km; dupa care nu mai este niciuna timp de 60.200 de ani.[20] In perioadele de excentricitate ridicata, Venus se poate apropia pana la 38,2 milioane km.
Toate planetele Sistemului Solar orbiteaza in sens trigonometric atunci cand sunt vazute de deasupra polului nord al Soarelui, dar Venus se roteste in sens orar (fenomen denumit „rotatie retrograda") o data la fiecare 243 de zile pamantene—de departe cea mai lenta perioada de rotatie a oricarei planete cunoscute. Ecuatorul suprafetei venusiene se roteste cu 6,5 km/h, in vreme ce rotatia Pamantului la ecuator este de 1.670 km/h. O zi siderala venusiana dureaza, astfel, mai mult decat un an venusian (243 de zile pamantene, fata de 224,7). Datorita rotatiei retrograde, durata unei zile solare pe Venus este semnificativ mai mica decat cea a unei zile siderale. Ca urmare a duratei relativ mari a zilei solare de pe Venus, un an venusian dureaza circa 1,92 zile venusiene. Pentru un observator al suprafetei planetei Venus, Soarele pare sa rasara la vest si sa apuna la est, iar durata de la un rasarit la urmatorul este de 116,75 de zile pamantene (ziua solara venusiana fiind, de aceea, mai scurta decat cea de pe Mercur, de 176 de zile pamantene).
Este posibil ca Venus sa se fi format din nebuloasa solara cu o perioada de rotatie si o inclinatie a axei diferite, ajungand in starea actuala din cauza schimbarilor haotice de spin cauzate de perturbatiile planetare si de efectele mareice asupra atmosferei sale dense, schimbare ce ar fi avut loc de-a lungul a miliarde de ani. Perioada de rotatie a lui Venus poate reprezenta o stare de echilibru intre blocarea mareica fata de gravitatia Soarelui, care tinde sa reduca viteza de rotatie, si una atmosferica creata de incalzirea solara a densei atmosfere venusiene Un aspect curios al orbitei venusiene si al perioadelor de rotatie este intervalul mediu de 584 de zile intre apropierile maxime de Pamant, care este aproape egal cu cinci zile solare venusiene. Ipoteza unei rezonante cu Pamantul a orbitei si rotatiei nu este insa posibila.
Venus nu are niciun satelit natural,[27] desi asteroidul 2002 VE68 se afla acum in relatie cvasiorbitala cu ea. In secolul al XVII-lea, Giovanni Cassini a observat un satelit in jurul lui Venus, botezandu-l Neith, care a fost vazut de numeroase ori in urmatoarele 200 de ani, dar s-a determinat in cele din urma ca in majoritatea cazurilor era vorba de stele aflate in vecinatatea aparenta a ei. Studiile lui Alex Alemi si David Stevenson din 2006 asupra modelelor Sistemului Solar timpuriu, efectuate la California Institute of Technology, arata ca probabil cu miliarde de ani in urma, venus avea cel putin un satelit creat printr-un eveniment major de impact.Conform studiului, dupa 10 milioane de ani, un alt impact a schimbat directia de rotatie a planetei si a determinat prabusirea in spirala a satelitului venusian care s-a unit din nou cu planeta. Daca vreun impact ulterior a mai creat vreun satelit, si acesta a fost reabsorbit in acelasi mod. O alta explicatie a lipsei de sateliti este efectul mareelor solare, care pot destabiliza satelitii mari de pe orbita planetelor terestre apropiate de Soare.
Situata la 108 milioane km de Soare, Venus isi parcurge orbita in 224,7 de zile.[3] Rotatia in jurul propriei sale axe este foarte lenta, dureaza 243 de zile si are loc de la vest la est, in sens invers fata de rotatia celorlalte planete. Cu un diametru de 12.100 km, Venus este, ca pozitie, a doua planeta (pornind de la Soare) din sistemul solar, orbita sa fiind cuprinsa intre cea a planetelor Mercur si Pamant. Venus este cu foarte putin mai mica decat Pamantul, dar atmosfera sa este foarte diferita: in principal, aceasta este compusa din 96 % gaz carbonic si 3,5 % azot. Ea este inconjurata de un val gros de nori repartizati in trei straturi situate la o altitudine intre 50 si 70 km. Unii dintre acestia provoaca ploi de acid sulfuric, o substanta chimica foarte agresiva chimic. Pe Venus temperatura este foarte ridicata. De fapt, gazul carbonic acumulat in atmosfera actioneaza sub efectul razelor Soarelui ca geamurile unei sere: temperatura la sol ajunge pana 460 °C. Suprafata planetei Venus este plina de platouri vulcanice, circa 80 % avand o variatie a inaltimii nu mai mare de 1 km. Se pare ca multi vulcani sunt inca activi. La fel ca si Mercur, Venus nu are sateliti.
Venus orbiteaza Soarele la o distanta medie de circa 108 milioane de kilometri (circa 0,7 UA), si efectueaza o orbita la circa 224,65 zile. Desi toate orbitele planetare sunt eliptice, a lui Venus este cea mai apropiata de forma circulara, cu o excentricitate mai mica de 0,01. Cand Venus este intre Pamant si Soare, pozitie cunoscuta sub numele de conjunctie inferioara, are apropierea maxima de Pamant pe care o poate avea orice planeta, distanta medie fiind de 41 de milioane km. Planeta ajunge la conjunctia inferioara o data in medie la fiecare 584 de zile. Datorita scaderii excentricitatii orbitei Pamantului, distanta minima va deveni mai mare in urmatoarele mii de ani. De la anul 1 pana in 5383, sunt 526 de apropieri la mai putin de 40 de milioane km; dupa care nu mai este niciuna timp de 60.200 de ani.[20] In perioadele de excentricitate ridicata, Venus se poate apropia pana la 38,2 milioane km.
Toate planetele Sistemului Solar orbiteaza in sens trigonometric atunci cand sunt vazute de deasupra polului nord al Soarelui, dar Venus se roteste in sens orar (fenomen denumit „rotatie retrograda") o data la fiecare 243 de zile pamantene—de departe cea mai lenta perioada de rotatie a oricarei planete cunoscute. Ecuatorul suprafetei venusiene se roteste cu 6,5 km/h, in vreme ce rotatia Pamantului la ecuator este de 1.670 km/h. O zi siderala venusiana dureaza, astfel, mai mult decat un an venusian (243 de zile pamantene, fata de 224,7). Datorita rotatiei retrograde, durata unei zile solare pe Venus este semnificativ mai mica decat cea a unei zile siderale. Ca urmare a duratei relativ mari a zilei solare de pe Venus, un an venusian dureaza circa 1,92 zile venusiene. Pentru un observator al suprafetei planetei Venus, Soarele pare sa rasara la vest si sa apuna la est, iar durata de la un rasarit la urmatorul este de 116,75 de zile pamantene (ziua solara venusiana fiind, de aceea, mai scurta decat cea de pe Mercur, de 176 de zile pamantene).
Este posibil ca Venus sa se fi format din nebuloasa solara cu o perioada de rotatie si o inclinatie a axei diferite, ajungand in starea actuala din cauza schimbarilor haotice de spin cauzate de perturbatiile planetare si de efectele mareice asupra atmosferei sale dense, schimbare ce ar fi avut loc de-a lungul a miliarde de ani. Perioada de rotatie a lui Venus poate reprezenta o stare de echilibru intre blocarea mareica fata de gravitatia Soarelui, care tinde sa reduca viteza de rotatie, si una atmosferica creata de incalzirea solara a densei atmosfere venusiene Un aspect curios al orbitei venusiene si al perioadelor de rotatie este intervalul mediu de 584 de zile intre apropierile maxime de Pamant, care este aproape egal cu cinci zile solare venusiene. Ipoteza unei rezonante cu Pamantul a orbitei si rotatiei nu este insa posibila.
Venus nu are niciun satelit natural,[27] desi asteroidul 2002 VE68 se afla acum in relatie cvasiorbitala cu ea. In secolul al XVII-lea, Giovanni Cassini a observat un satelit in jurul lui Venus, botezandu-l Neith, care a fost vazut de numeroase ori in urmatoarele 200 de ani, dar s-a determinat in cele din urma ca in majoritatea cazurilor era vorba de stele aflate in vecinatatea aparenta a ei. Studiile lui Alex Alemi si David Stevenson din 2006 asupra modelelor Sistemului Solar timpuriu, efectuate la California Institute of Technology, arata ca probabil cu miliarde de ani in urma, venus avea cel putin un satelit creat printr-un eveniment major de impact.Conform studiului, dupa 10 milioane de ani, un alt impact a schimbat directia de rotatie a planetei si a determinat prabusirea in spirala a satelitului venusian care s-a unit din nou cu planeta. Daca vreun impact ulterior a mai creat vreun satelit, si acesta a fost reabsorbit in acelasi mod. O alta explicatie a lipsei de sateliti este efectul mareelor solare, care pot destabiliza satelitii mari de pe orbita planetelor terestre apropiate de Soare.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.