Lady Diana

Adauga la playlist

Adaugat de Cozana

30.08.2013

Adauga la favorite

1.024 vizualizari

Nota film: 0 / 5 (0 voturi )

Trebuie sa fii autentificat
pentru a salva filmele favorite

Diana Spencer se naste la 1 iulie 1961, din sange britanic mai pur decat acela al familiei Windsor. Sotii Spencer s-au casatorit in catedrala Saint Paul, ca omeni apropiati de Buckingham Palace, unde bunica din partea mamei, Lady Fermoy, e doamna de companie a reginei mama, o inalta functie onorifica. Familia tatalui poseda mosia glaciara de la Althorp, o suta optzeci de hectare la nord de Londra, dar Diana creste la Sandringham, un colt de paradis in apropiere de resedinta reginei. Copila, il zareste pe Charles, printul cu treisprezece ani mai mare. Ea se plimba calare prin parcul familiei, sta sa viseze, ori sa priveasca iepurasii sau alti oaspeti ai padurii, o viata cotidiana pe care o va descrie ca fiind feerica, in ciuda certurilor dintre parinti. Intre alte motive de tensiune, tatal isi acuza multa vreme sotia ca nu-i in stare sa-i ofere un baiat mostenitor. Dupa Lady Sarah si Lady Jane, nascute in 1955 si 1957, John, baiatul mult asteptat, moare in primele ceasuri dupa venirea pe lume, in 1958.
Trei ani mai tirziu, apare Lady Diana: inca o fata… Va deveni preferata tatalui, in ciuda nasterii lui Charles, fiul unic, in 1963. Conflictele conjugale nu se incheie totusi. Din 1965, mama se indragosteste de Peter Shand Kydd, un miliardar amuzant, amabil, frumos si inteligent, calitati care-i lipseau sotului Spencer. Impotriva tuturor conventiilor, ea se afiseaza agatata de gatul lui, inainte de-a lua initiativa divortului. In 1969, dupa ani de lupta feroce prin tribunale, judecata o pedepseste pe cea vinovata, care pierde custodia asupra copiilor. Intregul estahlishment a depus marturie impotriva ei, inclusiv propria mama! Diana are 8 ani. O va vedea de-acum inainte pe pacatoasa in timpul weekendurilor, cind da fuga la Londra, sau de-a lungul vacantelor la domiciliul cuplului exilat, pe o insula de vis din nordul Scotiei.
In 1975, la moartea bunicului Spencer, e smulsa de pe scumpul tinut Sandringham pentru a fi dusa pe sinistrul domeniu Althorp. Frecventeaza cele mai bune scoli, fara vreun rezultat remarcabil, si respinge pe rand cele mai bune dadace, ca tot atatea loctiitoare jalnice ale mamei sale. Sufera groaznic atunci cand Raine, fiica autoarei de romane sentimentale Barbara Cartland, maritata si mama a patru copii, divorteaza pentru a se marita cu tatal ei in 1977. Creatura cu look extravagant ar fi, din cate zic fratii, o mama vitrega mai groaznica decat in povestile cu zane, de-un conservatorism, de-o asprime si de-o cruzime fara seaman. In 1978, le interzice sa mearga la spitalul unde tatal lor abia a supravietuit dupa un atac cerebral.
In cadrul scolii rezervate celor din high society, Diana este o marginala: are o mama nedemna, parinti divortati si recasatoriti, familii refacute. La ani de zile dupa divort, ea continua sa scrie pe propriile desene: „Pentru taticul si mamica.“

Diana, naiva si indragostita
La 16 ani, in noiembrie 1977, Diana, bine crescuta, dar rusinoasa si rotofeie, n-are nimic care sa-l atraga pe printul Charles, deja cunoscut pentru traznaile lui. Printre numeroasele cuceriri, se numara in mod notoriu Camilla, dintr-o familie prea plebee pentru a corespunde ca sotie, si Lady Sarah, insasi sora Dianei. In noiembrie 1978, el da un mare bal aniversar la Buckingham Palace. Le invita pe Lady Diana si Lady Sarah, dar pe-atunci e-n tandreturi cu o catolica si nici ea nu poate fi acceptata. La drept vorbind, printul nu se grabeste sa-si puna pirostriile, in timp ce Diana, hranita din copilarie cu romane lacrimogene, a fost programata pentru asa ceva.
Considerata prea inalta (un metru saptezeci si cinci) pentru a se dedica in mod serios dansului, ea renunta la asa ceva si urmeaza cursuri de buna gospodina la scoala elvetiana Videmanette. Stie sa aranjeze tacamurile, sa dispuna ierarhic titlurile si sa repartizeze lumea la masa. Dar Diana cea cuminte il asteapta pe „adevaratul“ partener, acela de care nu divortezi niciodata. La 17 ani, dupa ce-a fost fiica unor nobili de prim rang, traieste alaturi de doua prietene in Sloane Square, ca niste sloane rangers, mostenitoare bogate care fac shopping, asculta Sting cu lacrimi in ochi si se uita la operele soap de la televizor, intre doua crize de ras nebun. In anul urmator, se muta cu alte doua vechi prietene in Coleherne Court, la numarul 60, care va deveni curand una dintre cele mai faimoase adrese din Anglia. Angajata la o gradinita de copii, Diana va spune ca aceasta perioada a fost cea mai lipsita de griji din viata ei, chiar daca atacul cerebral al tatalui o tulbura profund.
In iulie 1980, in cadrul unui party organizat la un prieten al printului Philip, in West Sussex, se pomeneste fata in fata cu Charles. “Pareati asa de trist la funeraliile unchiului dumneavoastra…“, ii spune ea cu mila. Lordul Mountbatten a fost intr-adevar asasinat de IRA in anul precedent. Nu se va sti ce l-a apucat brusc pe print: o imbratiseaza deodata pe Diana si-i propune sa se intilneasca a doua zi la Buckingham. Se banuieste ca a pregatit impreuna cu Camilla o lista de tinere fecioare din regat, in stare sa devina o sotie convenabila. Celelalte, ca Lady Sarah, se anuntau oare mai putin maleabile? Un prim weekend la Balmoral, resedinta de vara a familiei regale, cateva intilniri la Londra si paparazzi incep s-o pandeasca zi si noapte pe Diana, pentru a o surprinde cind o sterge cu masina, deja… Lady Fermoy, bunica de la Buckingham, o avertizeaza: „Trebuie sa intelegi ca umorul lor si stilul lor de viata sint diferite de ale noastre, nu cred c-o sa-ti convina.“ Tanara nu pricepe si nici nu se mira ca Charles nu-i face curte: nici cadouri, nici flori, nici convorbiri telefonice, doar cateva intalniri reci, pe fuga.
La 6 februarie 1981, o cere oficial in casatorie la castelul Windsor. Ea rade, accepta si adauga: „Fiindca te iubesc.“ Pana la 24 februarie, cand se anunta oficial evenimentul, nu se mira ca el nu zice nimic. In ziua aceea, pe cand se instaleaza intr-un apartament separat la Buckingham, in asteptarea ceremoniei, gaseste pe pat o invitatie la masa de la Camilla, cu urmatorul subiect central de discutie: „Iti place vanatoarea?“ Si nu intamplator: tocmai cu ocazia unei partide de vanatoare se va relua legatura dintre Charles si Camilla! Ambilor le plac potecile desfundate si ploaia, pe cand Diana viseaza la showbiz si la baluri pe parchet lustruit cu ceara.
Cativa binevoitori o indeamna pe viitoarea sotie sa traga concluzii din diversele indicii privind relatia paralela, dar in zadar. Charles ii spune ca e grasa, atunci ea se duce sa vomeze, fara sa se mire ca e necioplit. Slabeste de la saptezeci si opt la cincizeci si patru de centimetri in talie, intre ziua logodnei si cea a casatoriei, la 29 iulie 1981.

Nunta secolului
La bratul tatalui ei care se clatina, Diana isi face marsul nuptial: trei minute pana la altar, transmise de televiziunile din lumea intreaga, mobilizate de-o iubire banuita a fi direct proportionala cu trena rochiei – sapte metri! Nimeni nu-si inchipuie calatoria de nunta, planificata de Charles la bordul iahtului regal: o intimitate imposibila, in mijlocul celor trei sute de barbati ai echipajului, treizeci de ofiteri regali la masa si cu Charles scufundat permanent in lectura lui Laurens Van der Post, filozoful lui fetis, un aventurier cu teze rousseauiste.
Diana mananca pe sparte, pentru a-si compensa disperarea, dar slabeste vazand cu ochii. Charles, viclean, prefera sa se uite la distanta: el nu e psihiatru si isi va legitima astfel indiferenta. De altminteri, Lady Sarah, sora Dianei, era anorexica, iar Diana are inca din adolescenta crize de bulimie. La Buckingham, iar apoi la palatul cuplului princiar de la Kensington, personalul auxiliar descopera foarte curand expeditiile nocturne ale Dianei prin bucatarie si regurgitatiile ei scrupuloase. Numai ca o printesa nu poate fi parata: buna educatie ne interzice, de obicei, sa pomenim orice are legatura cu trupul sau cu psihologia.

Bucuriile maternitatii
Nasterea unui mostenitor, printul William, la 21 iunie 1982, apoi cea a printului Henry, la 15 septembrie 1984, inlesneste armistitiul conjugal. Diana, incantata ca a devenit mama, il vede pe Charles intorcandu-se mai devreme de la birou. Abia dupa nasterea lui Henry, potrivit confesiunilor sale de mai tarziu, si-a reluat legatura cu Camilla. Adeseori singura, Diana se ocupa de copii, fara a lasa pe altcineva sa-i astepte la iesirea de la scoala de cartier, preferata in locul excentricelor pensioane sic. Foarte materna, viseaza mereu la o familie ideala, il asediaza pe Charles cu rugamintile, lacrimile si crizele de nervi – merge pana la a-si cresta bratele sub privirile lui.
Intr-o vara, la Balmoral, paraseste in graba domeniul detestat, se intoarce la Londra si da buzna la un psihiatru, primul dintr-o lunga lista. Cu totii se vor limita sa-i recomande odihna si plantele. Nici unul n-o va trata pe printesa ca pe-un om de rand, caci se afla in fata unei perle rare, in 1989, cand Diana e destul de matura pentru a auzi adevarul: viata nu-i o poveste cu zane, mai ales nu a sa.
Multimea populara o desemneaza pe Diana ca fiind preferata englezilor, in defavoarea lui Charles, invidios, ba chiar ostil, caci sotia lui se preteaza la tot felul de extravagante democratice, ca atunci cand dispare de langa el, in sala operei, la Covent Garden, pentru a participa la coregrafie, imbracata intr-o rochie de culoare argintie. Diana incearca oare sa-l farmece pe Charles? Sa-l faca s-o iubeasca? Sau isi recapata gustul de viata, asa cum o intelege ea?

Diana se trezeste la realitate, presa e pe urmele ei
Regina nu e femeie lipsita de suflet, dar functia a sfarsit prin a devora individul, iar Diana nu face nimic pentru a mentine imaginea nobila a Coroanei. Atunci cand paparazzi, carora de obicei li se vara pumnul in gura, publica in Sun una dintre nenumaratele fotografii facute unui Charles radios, alaturi de Camilla, Diana ar trebui sa incaseze lovitura cu capul drept. In schimb, in aceeasi seara, la Royal Albert Hall, lipseste la apel, dupa ce-a facut o scena monstru, pentru a aparea in sfarsit, cu o intarziere de-o ora si cu ochii inrositi de plans, sub privirea glaciala a lui Charles si a altor o mie sase sute de martori. Adulterul printului e un lucru, dar lipsa de maniere a Dianei e cu totul altceva!
De acum inainte, presa nu va mai slabi din priviri cuplul regal, dar Diana va invata repede s-o intoarca in folosul ei. Caci Diana evolueaza. In 1989, in sfarsit orientata de singura sa veche prietena, Carolyn, spre psihanalistul potrivit, ea renunta la armele din sfera privata, pentru a iesi la lupta in public. Presa o ajuta deja in angajamentele sale impotriva drogurilor, a SIDA, a excluderii sociale, cauze dispretuite de Coroana Angliei. Daca nu e inca militanta pentru cauze umanitare, care va aparea pe prima pagina a tabloidelor, cativa ani mai tarziu, isi castiga autonomia si bunavointa multimii. Semn de schimbare, se apuca de sport, isi taie parul, consulta astrologii si se trateaza cu plante: o cotitura pe stilul New Age, dar esentialul e ca se simte mai bine. Si chiar foarte bine!
Diana hotaraste sa-si reia viata amoroasa, dar lipsa de clarviziune o impinge in bratele lui James Hewitt, capitanul unui regiment de cavalerie, care va vinde povestea lor de iubire pentru a-si plati datoriile la jocurile de noroc. Printesa indragostita, publicata in 1994, e o poveste oarecare, plina de scene fierbinti, mai mult sau mai putin verosimile. Supralicitarea in indecenta nu se va mai termina.

Despartirea
Incepand cu anul 1990, Diana nu se mai controleaza. Nu mai e vorba de certuri sau santaj, ci de razboi conjugal. In cadrul cuplului, partenerii isi fura discursurile oficiale, isi blocheaza intalnirile sau mesajele, iar Diana isi aniverseaza cei 30 de ani ca o celibatara, alaturi de propria sora. Dupa calatoria oficiala in Portugalia, se afla ca sotii dorm in camere separate. Regina nu mai face efortul s-o salute pe printesa in public si viceversa! Charles cu atat mai putin, chestiune de rutina!
In vara anului 1991, Diana pleaca de la Balmoral pentru a veni la capataiul unui mare balerin care moare de SIDA. Isi aduce uneori copiii sa-i viziteze pe bolnavii din spitale, pentru a-i obisnui pe micii printi cu suferinta, departe de sfera lor cotidiana.
In iulie 1997, Charles si Diana sint fericiti. Fiecare separat. Charles sarbatoreste cu mare pompa cei 50 de ani ai lui Camilla, de asemenea, divortata; Diana, in ceea ce-o priveste, se implica in acte de binefacere, filmeaza un documentar impotriva minelor antipersonal, isi vinde toata garderoba oficiala la licitatie, la Christie’s, in beneficiul unei asociatii de caritate. Profita de trecerea prin New York pentru a o saluta pe Maica Tereza, internata la spital si, mai putin caritabil, se amuza ca poporul n-o sarbatoreste catusi de putin pe Camilla, o stricatoare de familii, mai putin tanara si frumoasa decat ea.
Diana accepta cu placere invitatia in paradisul de la Saint-Tropez al lui Mohammed Al-Fayed, patronul firmei Harrod’s, umilit de regina care continua sa-i refuze acordarea pasaportului britanic. Oamenii aflati in dizgratia Coroanei se inteleg repede! Fermecatorul fiu al lui Mohammed, Dodi, 40 de ani, producator in Statele Unite – in realitate, un playboy rasfatat -, se afla tocmai in trecere pe Coasta de Azur. E dragoste la prima vedere, in asa masura, incat Dodi uita de logodnica lui, fotomodelul cu care a venit. Dodi si Diana pleaca imediat in larg, cu iahtul, in vacanta imortalizata de celebrele fotografii vandute cu 250 000 de lire la prima lor aparitie, in Sunday Mirror, apoi cu tarife astronomice, peste tot in lume, dupa producerea dramei. Fiecare isi traieste visul cu ochii: Dodi cocheteaza, in sfarsit, cu o reprezentanta a notabilitatilor britanice care l-au respins intotdeauna, fascinat in fata unei Diane frumoase si suple; printesa, la randul ei, interpreteaza, in sfarsit, o romanta pe stilul Barbara Cartland (care ii va adresa un impresionant omagiu postum intr-o carte). In asemenea romane, lumea traieste cu dragoste si apa rece, ia avionul pentru un weekend la Paris, departe de paparazzi, ezita daca sa doarma in palatul lui Al-Fayed, de langa Place de l’Etoile, sau in sublima vila de la Neuilly, primeste bijuterii de-o valoare ametitoare, consulta ghicitoarele cu inima batand nebuneste, pentru a sti cat va mai dura totul, cineaza la Ritz, se intoarce la culcare spre Place de l’Etoile, gonind intr-o limuzina cu o suta saizeci de kilometri pe ora, pentru a scapa de paparazzi si, uneori, i se intimpla sa si moara dintr-asta.
Diana a murit fericita, va insista fratele ei Charles, in elogiul funebru. In privinta celuilalt Charles, printul, acesta isi va folosi toata energia pentru a-si apara copiii, pe printul William, de 15 ani, si pe Harry, de 13 ani. El, impreuna cu Tony Blair, temandu-se de o revolta populara, dupa cinci zile de tacere aristocratica, o va convinge pe regina sa-si exprime public tristetea. Monarhia, ca-n povestile cu zane, va ramane pe veci stirbita. La 31 august 1997, Diana, „printesa suﬂetelor“, a devenit legenda.

Lady Diana

Semnaleaza o problema