Din aceeasi categorie
|
Moisei, Maramures 790 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Biserica de lemn a vechii manastiri a Barsanei 564 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Calator prin Romania-Maramures 175 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ungureni 1.140 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Biserica veche din Ieud Deal 526 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Calator prin Romania-Maramures 267 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Breb din Maramures 328 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Suior 774 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
La Glod, micul Maramures din inima Apuseni 179 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Lacul Bodi 1.676 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Turism
Maramures
| Adaugat de Cozana | 21.08.2013 |  Adauga
la favorite |
1.304 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteMaramuresul este o regiune geografica si etno-culturala alcatuita din Depresiunea Maramuresului, aflata pe cursul superior al vaii Tisei, si versantii muntilor care o inconjoara: Muntii Oasului, Gutai, Tibles si Rodnei spre vest si sud, Muntii Maramuresului si Carpatii Padurosi la est si nord.
Limitele regiunii se situeaza intre paralela 47o33' N si 40o02' N (latitudine Nordica) si intre meridianele 23o15' E si 25o03' E (longitudine Estica). In lungime intre Hust la Pasul Prislop sint aproximativ 150 km iar largimea pe axa Nord-Sud de pana la 80 km.
Sudul acestei regiuni apartine, in prezent, Romaniei, constituind partea de nord-est a judetului Maramures, iar partea nordica, Maramuresul de Nord, este in estul regiunii Transcarpatia din Ucraina (raioanele Rahau, Slatina, Teceu, Hust).
Tara Maramuresului este una dintre cele mai intinse depresiuni ale lantului Carpatic, acoperind o suprafata de circa 10000 km², in nord Carpatii Orientali, intre muntii Oas, Gutai, Tibles, Rodnei, Maramuresului si Carpatii Padurosi. Este situata in partea de nord-est a muntilor Carpati si este impartita in doua zone de o ramificatie muntoasa in bazinul superior al raului Tisa, numita culmea Pop-Ivanu (Varful Pop-Ivan, 1937 m): partea sudica apartine Romaniei, iar cea nordica Ucrainei.
In partea de sud, principalele rauri care alimenteaza Tisa sunt: Viseu, Ronisoara, Iza, raul Cosau, Mara si Valea Sapantei. Dinspre nord, dupa unirea Tisei Albe cu Tisa Neagra, Tisa primeste raurile Cosaut (Kosivska), Sapurcea (Raul Sopurka|Sopurka), Apsita, Taras (Teresva), Talabarjaba (Talaborul, Tereblia), Valea Neagului (Rika) si Barjaba (Borzava).
Masivele muntoase care inconjoara zona depasesc inaltimea de 2.000 m - Pietrosul Rodnei 2.303 m, Hovarla 2.061 m in masivul Muntele Negru (Cernahora) - si la aceasta latitudine, de la 1.500 m in sus, isi fac aparitia pasunile alpine. Muntii, care ocupa mai mult de jumatate din suprafata regiunii, sunt acoperiti de paduri de stejar, fag si molid. Lemnul care se gasea din abundenta si-a lasat amprenta aproape peste tot, de la arhitectura traditionala a caselor si bisericilor, pana la vestitele porti si unelte de gospodarie.
Padurile Maramuresului au fost intodeauna bogate in animale salbatice: caprioara, cerb, urs, lup, vulpe, mistret, jder etc. si specii protejate sau aflate in pericol: rasul, capra neagra marmota, cocosul de munte (Tetrao urogallus), vulturul auriu (acvila de munte) si cocosul de mesteacan.
Bogatia vanatului din padurile maramuresene este mentionata si in prima atestare documentara, din 1229, a Maramuresului, in speta: a domeniu de vanatoare regal. Rezervarea unor zone in acest scop a facut sa se pastreze, pana azi, denumiri ca Padurea Craiasca din Ocna Sugatag. De acest aspect e legata si vanatoarea lui Dragos Voda, in urma careia ar fi ajuns, potrivit legendei, in Moldova.
Ultimul zimbru de pe teritoriul romanesc a fost vanat in Maramures in anul 1852. Capra neagra a disparut din Maramures, cel mai probabil, in anul 1924, din cauza braconajului practicat dupa primul Razboi Mondial, dar a fost readusa, in anii 1962-1967, in masivul Rodnei, unde specia a proliferat neasteptat de bine. Marmota a fost colonizata in 1973, cu rezultate bune.
Dintre speciile de plante rare: tisa, zada (Larix decidua), zambrul (Pinus cembra), floarea-de-colt si laleaua pestrita.
In raurile Maramuresului traieste inca lostrita, o specie rara de somon.
In 1930 a fost creat Parcul National Muntii Rodnei, initial ca rezervatie naturala, devenita in 1979 Rezervatie a Biosferei, pe o suprafata de 46.399 hectare. In 2004 a luat fiinta si Parcul Natural Muntii Maramuresului pe o suprafata de circa 150.000 de hectare, fiind, dupa Delta Dunarii, cea mai mare arie protejata din Romania.
In muntii maramureseni se gasesc pesteri, chei, lacuri si formatiuni geologice, dintre care unele protejate, cele mai cunoscute fiind Cheile Tatarului si Creasta Cocosului din muntii Gutai si izbucul de la Izvorul albastru al Izei din muntii Rodnei. Rezervatii naturale sunt si lacurile Taul lui Dumitru si Taul Morarenilor din Gutai.
Bogatia zacamintelor de metale neferoase, mai ales in muntii de origine vulcanica, a favorizat o activitate miniera intensa, care a scos la lumina si frumusetile subpamintene ale florilor de mina, agregate minerale formate prin depunere si cristalizare in cavitatile largi ale rocilor, numite geode
Principalele trecatori care fac legatura cu zonele vecine sunt inalte si in trecut erau greu accesibile: spre Moldova, pasul Prislop - 1.414 m; spre Nasaud, pasul din Dealul Stefanitei - 1.254 m; spre Lapus si Cavnic, pasul Rotunda - 930 m; spre Baia Mare, pasul Pintea - 987 m (odinioara, trecerea se facea prin [[pasul] Gutai, la 1.109 m); spre Oas, pasul Fargau - 587 m, iar spre nord pasul Frasini (Iasinia) - 931 m. Intrarea de pe valea Tisei, in dreptul orasului Hust, era bine aparata de cetatea Hustului, pe un deal care domina intrarea in defileu.
In 1948-1949 a fost construita calea ferata Salva-Viseu pentru a lega Maramuresul de Ardeal, in conditiile in care legatura pe valea Tisei fusese pierduta dupa alipirea Maramuresului de Nord la Cehoslovacia interbelica, apoi ca provincie a Uniunii Sovietice. Sectorul avea o lungime de 63 km, cu 8 viaducte si 5 tuneluri, cel mai mare dintre ele fiind Dealul Stefanitei si Sacel, pe sub Pasul Setref, cu o lungime de 2400 m.
Relativa izolare a Maramuresului intre acesti munti a favorizat apararea lui si conservarea formelor de organizare locale pentru sute de ani, dar si pastrarea modului traditional de viata rustica pana aproape de zilele noastre.
Limitele regiunii se situeaza intre paralela 47o33' N si 40o02' N (latitudine Nordica) si intre meridianele 23o15' E si 25o03' E (longitudine Estica). In lungime intre Hust la Pasul Prislop sint aproximativ 150 km iar largimea pe axa Nord-Sud de pana la 80 km.
Sudul acestei regiuni apartine, in prezent, Romaniei, constituind partea de nord-est a judetului Maramures, iar partea nordica, Maramuresul de Nord, este in estul regiunii Transcarpatia din Ucraina (raioanele Rahau, Slatina, Teceu, Hust).
Tara Maramuresului este una dintre cele mai intinse depresiuni ale lantului Carpatic, acoperind o suprafata de circa 10000 km², in nord Carpatii Orientali, intre muntii Oas, Gutai, Tibles, Rodnei, Maramuresului si Carpatii Padurosi. Este situata in partea de nord-est a muntilor Carpati si este impartita in doua zone de o ramificatie muntoasa in bazinul superior al raului Tisa, numita culmea Pop-Ivanu (Varful Pop-Ivan, 1937 m): partea sudica apartine Romaniei, iar cea nordica Ucrainei.
In partea de sud, principalele rauri care alimenteaza Tisa sunt: Viseu, Ronisoara, Iza, raul Cosau, Mara si Valea Sapantei. Dinspre nord, dupa unirea Tisei Albe cu Tisa Neagra, Tisa primeste raurile Cosaut (Kosivska), Sapurcea (Raul Sopurka|Sopurka), Apsita, Taras (Teresva), Talabarjaba (Talaborul, Tereblia), Valea Neagului (Rika) si Barjaba (Borzava).
Masivele muntoase care inconjoara zona depasesc inaltimea de 2.000 m - Pietrosul Rodnei 2.303 m, Hovarla 2.061 m in masivul Muntele Negru (Cernahora) - si la aceasta latitudine, de la 1.500 m in sus, isi fac aparitia pasunile alpine. Muntii, care ocupa mai mult de jumatate din suprafata regiunii, sunt acoperiti de paduri de stejar, fag si molid. Lemnul care se gasea din abundenta si-a lasat amprenta aproape peste tot, de la arhitectura traditionala a caselor si bisericilor, pana la vestitele porti si unelte de gospodarie.
Padurile Maramuresului au fost intodeauna bogate in animale salbatice: caprioara, cerb, urs, lup, vulpe, mistret, jder etc. si specii protejate sau aflate in pericol: rasul, capra neagra marmota, cocosul de munte (Tetrao urogallus), vulturul auriu (acvila de munte) si cocosul de mesteacan.
Bogatia vanatului din padurile maramuresene este mentionata si in prima atestare documentara, din 1229, a Maramuresului, in speta: a domeniu de vanatoare regal. Rezervarea unor zone in acest scop a facut sa se pastreze, pana azi, denumiri ca Padurea Craiasca din Ocna Sugatag. De acest aspect e legata si vanatoarea lui Dragos Voda, in urma careia ar fi ajuns, potrivit legendei, in Moldova.
Ultimul zimbru de pe teritoriul romanesc a fost vanat in Maramures in anul 1852. Capra neagra a disparut din Maramures, cel mai probabil, in anul 1924, din cauza braconajului practicat dupa primul Razboi Mondial, dar a fost readusa, in anii 1962-1967, in masivul Rodnei, unde specia a proliferat neasteptat de bine. Marmota a fost colonizata in 1973, cu rezultate bune.
Dintre speciile de plante rare: tisa, zada (Larix decidua), zambrul (Pinus cembra), floarea-de-colt si laleaua pestrita.
In raurile Maramuresului traieste inca lostrita, o specie rara de somon.
In 1930 a fost creat Parcul National Muntii Rodnei, initial ca rezervatie naturala, devenita in 1979 Rezervatie a Biosferei, pe o suprafata de 46.399 hectare. In 2004 a luat fiinta si Parcul Natural Muntii Maramuresului pe o suprafata de circa 150.000 de hectare, fiind, dupa Delta Dunarii, cea mai mare arie protejata din Romania.
In muntii maramureseni se gasesc pesteri, chei, lacuri si formatiuni geologice, dintre care unele protejate, cele mai cunoscute fiind Cheile Tatarului si Creasta Cocosului din muntii Gutai si izbucul de la Izvorul albastru al Izei din muntii Rodnei. Rezervatii naturale sunt si lacurile Taul lui Dumitru si Taul Morarenilor din Gutai.
Bogatia zacamintelor de metale neferoase, mai ales in muntii de origine vulcanica, a favorizat o activitate miniera intensa, care a scos la lumina si frumusetile subpamintene ale florilor de mina, agregate minerale formate prin depunere si cristalizare in cavitatile largi ale rocilor, numite geode
Principalele trecatori care fac legatura cu zonele vecine sunt inalte si in trecut erau greu accesibile: spre Moldova, pasul Prislop - 1.414 m; spre Nasaud, pasul din Dealul Stefanitei - 1.254 m; spre Lapus si Cavnic, pasul Rotunda - 930 m; spre Baia Mare, pasul Pintea - 987 m (odinioara, trecerea se facea prin [[pasul] Gutai, la 1.109 m); spre Oas, pasul Fargau - 587 m, iar spre nord pasul Frasini (Iasinia) - 931 m. Intrarea de pe valea Tisei, in dreptul orasului Hust, era bine aparata de cetatea Hustului, pe un deal care domina intrarea in defileu.
In 1948-1949 a fost construita calea ferata Salva-Viseu pentru a lega Maramuresul de Ardeal, in conditiile in care legatura pe valea Tisei fusese pierduta dupa alipirea Maramuresului de Nord la Cehoslovacia interbelica, apoi ca provincie a Uniunii Sovietice. Sectorul avea o lungime de 63 km, cu 8 viaducte si 5 tuneluri, cel mai mare dintre ele fiind Dealul Stefanitei si Sacel, pe sub Pasul Setref, cu o lungime de 2400 m.
Relativa izolare a Maramuresului intre acesti munti a favorizat apararea lui si conservarea formelor de organizare locale pentru sute de ani, dar si pastrarea modului traditional de viata rustica pana aproape de zilele noastre.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.