Din aceeasi categorie
|
AL Bano & Romina Power - Verona 2015 / Concert 73 minute 32 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Adriano Celentano - Verona 2012 / Concert 110 min 9.279 vizite - 0 comentarii adaugat de Alexandra |
||||||||||||||||||
|
Andrea Bocelli - New York 2011 / Concert 125 minute 525 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Radiohead - Praga 2009 / Concert 123 minute HD 1.479 vizite - 0 comentarii adaugat de chilia |
||||||||||||||||||
|
Oasis - Wembley Arena 2008 / Concert 44 minute HD 1.279 vizite - 0 comentarii adaugat de mihail |
||||||||||||||||||
|
Status Quo - Wembley Arena 2013 / Concert 90 minute 507 vizite - 0 comentarii adaugat de corina |
||||||||||||||||||
|
Dave Mason - Washington Arena 1974 / Concert 25 minute 248 vizite - 0 comentarii adaugat de TUDOR |
||||||||||||||||||
|
Santana - Jakarta 2011 / Concert 123 minute 1.590 vizite - 0 comentarii adaugat de chatwin10 |
||||||||||||||||||
|
HAUSER & Friends - Gala Concert at Arena 1:57:34 247 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Eagles - Melbourne 2004 / Concert 110 minute 507 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Muzica >> Concerte
Puccini: Tosca - Arena di Verona / 123 minute
| Adaugat de Cozana | 16.08.2013 |  Adauga
la favorite |
474 vizualizari Nota film: 5 / 5 (1 vot ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteTosca este o opera in trei acte de Giacomo Puccini.
Libretul -- Luigi Illica si Giuseppe Giacosa, dupa drama La Tosca de Victor Sardou.
Premiera operei a avut loc pe 14 ianuarie 1900, la „Teatro Costanzi" din Roma.
Piesa originala scrisa de Victorien Sardou a fost produsa in 1887 la Paris si vazuta de Giacomo Puccini in Milano, in 1887, cu Tosca jucata de Sarah Bernhardt. Puccini a cerut editorului sau, Giulio Ricordi, sa cumpere imediat drepturile de la Sardou, dar acestea au fost cumparate abia in 1893 pentru a fi date unui alt compozitor, Alberto Franchetti. Illica a scris libretul sau si in octombrie 1894 Franchetti, Ricordi, Illica si Giuseppe Verdi s-au intalnit cu Sardou sa-i prezinte libretul. Verdi a fost fascinat de aceasta tragedie, dar a refuzat sa compuna muzica acetei tragedii daca Sardou nu schimba finalul.
Dupa cateva luni, Franchetti a admis in cele din urma ca nu poate compune muzica pentru libretul inspirat de piesa, asa ca Giulio Ricordi i-a cerut lui Puccini sa compuna. Puccini se simtea inca ofensat si doar interventia lui Verdi l-a convins sa accepte. A inceput sa lucreze la piesa in 1896, dupa ce a terminat Boema; Ricordi l-a pus pe Giusseppe Giacosa sa lucre cu Luigi Illica pentru libret, insa munca lui Giacosa nu l-a multumit pe Ricordi, iar Giacosa a avut mai multe dispute personale cu Sardou. Si Puccini a avut mai multe dispute cu Illica, Giacosa si Ricordi la un loc. Ei au propus un „Latin hymn" triumfal pentru Actul III, dar Puccini i-a convins in cele din urma sa-l reduca la cele optsprezece masuri din Trionfal... di nuova speme.
In octombrie 1899, dupa trei ani de colaborare dificila, opera era gata. Fiindca era o poveste despre Roma, s-a decis ca premiera sa fie in cetatea eterna, la Teatrul Constanzi. O curiozitate notabila a plutit in jurul acestei opere a carei pregatire a fost atat de lunga si problematica. Tosca a fost soprana romana Hariclea Darclee, Cavaradossi a fost tenorul Emilio De Marchi iar Scarpia a fost baritonul Eugenio Giraldoni. Dirijorul a fost Leopoldo Mugnone. In public s-au aflat si Regina Margherita, prim-ministrul Pelloux si multi compozitori, printre care Pietro Mascagni, Francesco Cilea, Franchetti si Sgambati.
Succesul a fost rasunator, chiar daca diferenta dintre atmosfera din Tosca si Boema a fost una surprinzatoare.
Tosca a aparut pe locul 8 in lista celor mai jucate 20 de opere din America de Nord, intr-un clasament realizat de Opera America
Actul I
Cesare Angelotti, fostul Consul al Republicii Romane, evadat din inchisoarea „Sant’Angello", se ascunde in biserica „Sant'Andrea della Valle" din Roma. Aici, pictorul Mario Cavaradossi lucreaza la o fresca reprezentand-o pe Maria Magdalena. Sacristanul este surprins de asemanarea dintre imaginea pictata si o fizionomie pe care o vazuse de curand. Cand pictorul ramane singur, Angelotti iese din ascunzatoare si recunoscand in Cavaradossi pe vechiul sau prieten, ii cere sprijinul. Pictorul promite ca-l va ajuta sa fuga. Se aude vocea Floriei Tosca, iubita lui Mario, si Angelotti este nevoit din nou sa se retraga. Cu toate iscodirile acesteia, Mario nu-si tradeaza prietenul. Floria recunoaste asemanarea picturii cu Marchiza Attavanti si isi manifesta gelozia. Mario o calmeaza si ea pleaca dupa ce il invita la concertul de la palat. Pictorul pleaca impreuna cu Angelotti. In timp ce ei se indreapta spre o ascunzatoare mai sigura, soseste baronul Scarpia, seful politiei, in cautarea evadatului. Scarpia gaseste un evantai in capela familiei Attavanti si, inainte de a asista la „Te Deum"-ul care celebreaza infrangerea lui Napoleon, strecoara in sufletul Floriei Tosca banuiala ca a fost mintita.
Actul II
Scarpia asteapta cu nerabdare intoarcerea agentilor sai. Prin fereastra apartamentului aude muzica serbarii de la Palatul Farnese. Spoletta ii raporteaza ca, desi au urmarit-o pe Tosca si au perchizitionat vila lui Cavaradossi, agentii de politie nu au reusit sa-l gaseasca pe Angelotti; de aceea l-au arestat pe Cavaradossi. Cu toate torturile la care este supus, Mario nu furnizeaza nici un amanunt. Tosca refuza si ea sa raspunda intrebarilor lui Scarpia dar, auzind chinurile iubitului ei, cedeaza si dezvaluie locul unde s-a ascuns Angelotti. Este anuntata vestea victoriei lui Napoleon la Marengo. Scarpia ordona incarcerarea lui Cavaradossi, care urmeaza sa fie executat in zorii zilei pentru tradare. In zadar Tosca se roaga; Scarpia nu-l va ierta pe Mario decat in schimbul favorurilor ei. Tosca accepta dupa ce obtine o executie simulata pentru iubitul ei si un permis de parasire a Romei. In momentul in care Scarpia vrea s-o imbratiseze, Tosca il ucide.
Actul III
In zorii zilei, pe o terasa a castelului „Sant'Angello", Mario isi asteapta executia. Cu emotie, intr-o ultima scrisoare, evoca chipul iubitei sale. Aceasta soseste fericita ca i-a obtinut iertarea, dupa o executie simulata. Vestea mortii lui Scarpia il face pe Mario sa paseasca fara teama in fata plutonului de executie, cu gandul ca va putea pleca impreuna cu persoana iubita. Plutonul il ucide insa pe Mario, iar Tosca, disperata, se arunca de pe platforma castelului, in abis.
Libretul -- Luigi Illica si Giuseppe Giacosa, dupa drama La Tosca de Victor Sardou.
Premiera operei a avut loc pe 14 ianuarie 1900, la „Teatro Costanzi" din Roma.
Piesa originala scrisa de Victorien Sardou a fost produsa in 1887 la Paris si vazuta de Giacomo Puccini in Milano, in 1887, cu Tosca jucata de Sarah Bernhardt. Puccini a cerut editorului sau, Giulio Ricordi, sa cumpere imediat drepturile de la Sardou, dar acestea au fost cumparate abia in 1893 pentru a fi date unui alt compozitor, Alberto Franchetti. Illica a scris libretul sau si in octombrie 1894 Franchetti, Ricordi, Illica si Giuseppe Verdi s-au intalnit cu Sardou sa-i prezinte libretul. Verdi a fost fascinat de aceasta tragedie, dar a refuzat sa compuna muzica acetei tragedii daca Sardou nu schimba finalul.
Dupa cateva luni, Franchetti a admis in cele din urma ca nu poate compune muzica pentru libretul inspirat de piesa, asa ca Giulio Ricordi i-a cerut lui Puccini sa compuna. Puccini se simtea inca ofensat si doar interventia lui Verdi l-a convins sa accepte. A inceput sa lucreze la piesa in 1896, dupa ce a terminat Boema; Ricordi l-a pus pe Giusseppe Giacosa sa lucre cu Luigi Illica pentru libret, insa munca lui Giacosa nu l-a multumit pe Ricordi, iar Giacosa a avut mai multe dispute personale cu Sardou. Si Puccini a avut mai multe dispute cu Illica, Giacosa si Ricordi la un loc. Ei au propus un „Latin hymn" triumfal pentru Actul III, dar Puccini i-a convins in cele din urma sa-l reduca la cele optsprezece masuri din Trionfal... di nuova speme.
In octombrie 1899, dupa trei ani de colaborare dificila, opera era gata. Fiindca era o poveste despre Roma, s-a decis ca premiera sa fie in cetatea eterna, la Teatrul Constanzi. O curiozitate notabila a plutit in jurul acestei opere a carei pregatire a fost atat de lunga si problematica. Tosca a fost soprana romana Hariclea Darclee, Cavaradossi a fost tenorul Emilio De Marchi iar Scarpia a fost baritonul Eugenio Giraldoni. Dirijorul a fost Leopoldo Mugnone. In public s-au aflat si Regina Margherita, prim-ministrul Pelloux si multi compozitori, printre care Pietro Mascagni, Francesco Cilea, Franchetti si Sgambati.
Succesul a fost rasunator, chiar daca diferenta dintre atmosfera din Tosca si Boema a fost una surprinzatoare.
Tosca a aparut pe locul 8 in lista celor mai jucate 20 de opere din America de Nord, intr-un clasament realizat de Opera America
Actul I
Cesare Angelotti, fostul Consul al Republicii Romane, evadat din inchisoarea „Sant’Angello", se ascunde in biserica „Sant'Andrea della Valle" din Roma. Aici, pictorul Mario Cavaradossi lucreaza la o fresca reprezentand-o pe Maria Magdalena. Sacristanul este surprins de asemanarea dintre imaginea pictata si o fizionomie pe care o vazuse de curand. Cand pictorul ramane singur, Angelotti iese din ascunzatoare si recunoscand in Cavaradossi pe vechiul sau prieten, ii cere sprijinul. Pictorul promite ca-l va ajuta sa fuga. Se aude vocea Floriei Tosca, iubita lui Mario, si Angelotti este nevoit din nou sa se retraga. Cu toate iscodirile acesteia, Mario nu-si tradeaza prietenul. Floria recunoaste asemanarea picturii cu Marchiza Attavanti si isi manifesta gelozia. Mario o calmeaza si ea pleaca dupa ce il invita la concertul de la palat. Pictorul pleaca impreuna cu Angelotti. In timp ce ei se indreapta spre o ascunzatoare mai sigura, soseste baronul Scarpia, seful politiei, in cautarea evadatului. Scarpia gaseste un evantai in capela familiei Attavanti si, inainte de a asista la „Te Deum"-ul care celebreaza infrangerea lui Napoleon, strecoara in sufletul Floriei Tosca banuiala ca a fost mintita.
Actul II
Scarpia asteapta cu nerabdare intoarcerea agentilor sai. Prin fereastra apartamentului aude muzica serbarii de la Palatul Farnese. Spoletta ii raporteaza ca, desi au urmarit-o pe Tosca si au perchizitionat vila lui Cavaradossi, agentii de politie nu au reusit sa-l gaseasca pe Angelotti; de aceea l-au arestat pe Cavaradossi. Cu toate torturile la care este supus, Mario nu furnizeaza nici un amanunt. Tosca refuza si ea sa raspunda intrebarilor lui Scarpia dar, auzind chinurile iubitului ei, cedeaza si dezvaluie locul unde s-a ascuns Angelotti. Este anuntata vestea victoriei lui Napoleon la Marengo. Scarpia ordona incarcerarea lui Cavaradossi, care urmeaza sa fie executat in zorii zilei pentru tradare. In zadar Tosca se roaga; Scarpia nu-l va ierta pe Mario decat in schimbul favorurilor ei. Tosca accepta dupa ce obtine o executie simulata pentru iubitul ei si un permis de parasire a Romei. In momentul in care Scarpia vrea s-o imbratiseze, Tosca il ucide.
Actul III
In zorii zilei, pe o terasa a castelului „Sant'Angello", Mario isi asteapta executia. Cu emotie, intr-o ultima scrisoare, evoca chipul iubitei sale. Aceasta soseste fericita ca i-a obtinut iertarea, dupa o executie simulata. Vestea mortii lui Scarpia il face pe Mario sa paseasca fara teama in fata plutonului de executie, cu gandul ca va putea pleca impreuna cu persoana iubita. Plutonul il ucide insa pe Mario, iar Tosca, disperata, se arunca de pe platforma castelului, in abis.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.