Din aceeasi categorie
|
Tristan Tzara din Moinesti (1896 - 1963) 1.632 vizite - 0 comentarii adaugat de babe |
||||||||||||||||||
|
Dialogurile diminetii - Parintele Valerian Paslaru - 726 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
00:43
|
Nicolae Iorga despre...munca 2.045 vizite - 0 comentarii adaugat de felix |
||||||||||||||||||
|
Despre femei-o lectie minunata 1.616 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Dialog cu Aleksandr Soljenitin / Partea 14 2.984 vizite - 0 comentarii adaugat de copa |
||||||||||||||||||
|
Dialog cu Aleksandr Soljenitin / Partea 17 2.468 vizite - 0 comentarii adaugat de copa |
||||||||||||||||||
|
Dialog cu Aleksandr Soljenitin / Partea 12 2.096 vizite - 0 comentarii adaugat de nina |
||||||||||||||||||
|
Dialog cu Aleksandr Soljenitin / Partea 15 2.091 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Dialog cu Aleksandr Soljenitin / Partea 1 1.926 vizite - 0 comentarii adaugat de sirena |
||||||||||||||||||
|
Dialog cu Aleksandr Soljenitin / Partea 5 1.843 vizite - 0 comentarii adaugat de sirena |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Educatie
Tristan Tzara despre Dadaism
| Adaugat de babe | 01.07.2013 |  Adauga
la favorite |
1.817 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteTristan Tzara despre Dadaism
Tristan Tzara (n. 16 aprilie 1896 Moinesti - d. 25 decembrie 1963 Paris) este pseudonimul lui Samuel Rosenstock, poet si eseist roman evreu, nascut in localitatea Moinesti din Romania si stabilit mai tarziu in Franta, cofondator al miscarii culturale dadaiste, care a condus la o revolutie majora in artele plastice si literatura.
In 1912, pe cand era inca in liceu, publica Revista „Simbolul" impreuna cu Marcel Iancu si Ion Vinea, cu binecuvantarea lui Alexandru Macedonski si ajutorul lui Iosif Iser. In aceasta perioada semneaza cu pseudonimul S. Samyro, pe care il va schimba mai tarziu in Tristan Ruia si in final Tristan Tzara. In realitate numele de „Tristan" nu e ales pentru rezonanta particulara pe care o are numele in romana sau ca omagiu catre opera lui Wagner - o referinta importanta pentru simbolistii care l-au influentat puternic pe tanarul poet, ci, dupa cum spunea Colomba Voronca (sotia lui Ilarie Voronca si sora lui Claude Sernet) datorita faptului ca exprima starea de spirit a tanarului poet „trist in tara" (sursa: Heinrich Stiehler in „Tristan Tzara zwischen Peripherie und Zentrum").
Miscarea dadaista isi are originea in orasul elvetian Zurich in timpul Primului Razboi Mondial. Tzara ajunge acolo in toamna lui 1915 si curand se alatura unui grup de tineri intelectuali care pun la cale „happening-urile" de la Cabaret Voltaire. Astfel s-a nascut celebra miscare Dada, care nu e o inventie exclusiva a lui Tzara, dar „nu ar fi devenit niciodata ceea ce a devenit fara eforturile de popularizare si diplomatia lui" (parafraza dupa R. Huelsenbeck).
In 1919 se muta la Paris intr-o incercare de a lansa Dada pe o scena cu adevarat universala. Multi critici considera totusi ca perioada cu adevarat inovativa a miscarii inceteaza odata cu acest „transfer". Fiind la Paris s-a angajat in activitati tumultuoase cu Andre Breton, Philippe Soupault si Louis Aragon pentru a soca publicul si a dezintegra structurile limbii.
Cele mai cunoscute texte dadaiste ale lui Tzara sunt: La Premiere Aventure celeste de Monsieur Antipyrine (1916; Prima aventura cereasca a domnului Antipyrine) si Vingt-cinq poemes (1918; Douazeci si cinci de poeme), respectiv manifestele miscarii: Sept manifestes Dada (1924; Sapte manifeste Dada).
In 1924 o intalneste pe artista modernista suedeza Greta Knutson (1899-1983). Se vor casatori in anul urmator, in 8 august 1925, si vor avea un fiu, Christophe, nascut in 15 martie 1927. Vor locui intr-o casa construita din banii familiei Gretei, pe Montmartre, pana in 1937 cand cei doi se vor desparti. Separarea se va oficializa insa abia in 25 octombrie 1942.
In a doua parte a anului 1929, satul de nihilism si distrugere, intra in activitatile mai constructive ale Suprarealismului. Si-a consumat mult timp pentru reconcilierea Suprarealismului cu Marxismul si a intrat in Rezistenta Franceza in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial si in Partidul Comunist Francez in 1947, cand a devenit cetatean francez. Va demisiona din partid in 1956, ca protest impotriva reprimarii revoltelor din Ungaria de catre Uniunea Sovietica.
Aventurile lui politice il vor apropia de fiintele umane si gradat se va transforma intr-un poet liric. Poemele lui Tristan Tzara reveleaza durerile sufletului prins intre revolta si uimirea datorata tragediilor zilnice ale conditiei umane.
Lucrarile sale de maturitate incep cu L'Homme approximatif (1931; Omul aproximativ) si continua cu Parler seul (1950; Vorbind singur) si La Face interieure (1953; Fata interioara). In acestea, cuvintele aleatoare ale lui Dada sunt inlocuite cu un dificil, dar umanizat limbaj.
A murit la Paris si a fost inhumat acolo in Cimetiere de Montparnasse. La Moinesti exista o statuie dedicata lui Tristan Tzara, a carui inaugurare a fost facuta de Alexandru Piru.
Tristan Tzara (n. 16 aprilie 1896 Moinesti - d. 25 decembrie 1963 Paris) este pseudonimul lui Samuel Rosenstock, poet si eseist roman evreu, nascut in localitatea Moinesti din Romania si stabilit mai tarziu in Franta, cofondator al miscarii culturale dadaiste, care a condus la o revolutie majora in artele plastice si literatura.
In 1912, pe cand era inca in liceu, publica Revista „Simbolul" impreuna cu Marcel Iancu si Ion Vinea, cu binecuvantarea lui Alexandru Macedonski si ajutorul lui Iosif Iser. In aceasta perioada semneaza cu pseudonimul S. Samyro, pe care il va schimba mai tarziu in Tristan Ruia si in final Tristan Tzara. In realitate numele de „Tristan" nu e ales pentru rezonanta particulara pe care o are numele in romana sau ca omagiu catre opera lui Wagner - o referinta importanta pentru simbolistii care l-au influentat puternic pe tanarul poet, ci, dupa cum spunea Colomba Voronca (sotia lui Ilarie Voronca si sora lui Claude Sernet) datorita faptului ca exprima starea de spirit a tanarului poet „trist in tara" (sursa: Heinrich Stiehler in „Tristan Tzara zwischen Peripherie und Zentrum").
Miscarea dadaista isi are originea in orasul elvetian Zurich in timpul Primului Razboi Mondial. Tzara ajunge acolo in toamna lui 1915 si curand se alatura unui grup de tineri intelectuali care pun la cale „happening-urile" de la Cabaret Voltaire. Astfel s-a nascut celebra miscare Dada, care nu e o inventie exclusiva a lui Tzara, dar „nu ar fi devenit niciodata ceea ce a devenit fara eforturile de popularizare si diplomatia lui" (parafraza dupa R. Huelsenbeck).
In 1919 se muta la Paris intr-o incercare de a lansa Dada pe o scena cu adevarat universala. Multi critici considera totusi ca perioada cu adevarat inovativa a miscarii inceteaza odata cu acest „transfer". Fiind la Paris s-a angajat in activitati tumultuoase cu Andre Breton, Philippe Soupault si Louis Aragon pentru a soca publicul si a dezintegra structurile limbii.
Cele mai cunoscute texte dadaiste ale lui Tzara sunt: La Premiere Aventure celeste de Monsieur Antipyrine (1916; Prima aventura cereasca a domnului Antipyrine) si Vingt-cinq poemes (1918; Douazeci si cinci de poeme), respectiv manifestele miscarii: Sept manifestes Dada (1924; Sapte manifeste Dada).
In 1924 o intalneste pe artista modernista suedeza Greta Knutson (1899-1983). Se vor casatori in anul urmator, in 8 august 1925, si vor avea un fiu, Christophe, nascut in 15 martie 1927. Vor locui intr-o casa construita din banii familiei Gretei, pe Montmartre, pana in 1937 cand cei doi se vor desparti. Separarea se va oficializa insa abia in 25 octombrie 1942.
In a doua parte a anului 1929, satul de nihilism si distrugere, intra in activitatile mai constructive ale Suprarealismului. Si-a consumat mult timp pentru reconcilierea Suprarealismului cu Marxismul si a intrat in Rezistenta Franceza in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial si in Partidul Comunist Francez in 1947, cand a devenit cetatean francez. Va demisiona din partid in 1956, ca protest impotriva reprimarii revoltelor din Ungaria de catre Uniunea Sovietica.
Aventurile lui politice il vor apropia de fiintele umane si gradat se va transforma intr-un poet liric. Poemele lui Tristan Tzara reveleaza durerile sufletului prins intre revolta si uimirea datorata tragediilor zilnice ale conditiei umane.
Lucrarile sale de maturitate incep cu L'Homme approximatif (1931; Omul aproximativ) si continua cu Parler seul (1950; Vorbind singur) si La Face interieure (1953; Fata interioara). In acestea, cuvintele aleatoare ale lui Dada sunt inlocuite cu un dificil, dar umanizat limbaj.
A murit la Paris si a fost inhumat acolo in Cimetiere de Montparnasse. La Moinesti exista o statuie dedicata lui Tristan Tzara, a carui inaugurare a fost facuta de Alexandru Piru.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.