Cauta:   

 

 
Din aceeasi categorie

 
  3/5. "Dubai" - Orasul incredibil si imposibil HD
1.487 vizite - 0 comentarii
adaugat de barbi
 
  4/5. "Dubai" - Orasul incredibil si imposibil HD
1.394 vizite - 0 comentarii
adaugat de barbi
 
  1/5. "Dubai" - Orasul incredibil si imposibil HD
1.348 vizite - 0 comentarii
adaugat de barbi
 
  5/5. "Dubai" - Orasul incredibil si imposibil HD
1.292 vizite - 0 comentarii
adaugat de barbi
 
  Burj al Arab Dubai
882 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Palm Jumeirah - Dubai - Un lucru fara precedent
1.104 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  2/5. "Dubai" - Orasul incredibil si imposibil HD
1.484 vizite - 0 comentarii
adaugat de barbi
 
  Insula Cocos
568 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Ada Kaleh - Seraiul disparut
1.304 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Insula Utila, Honduras
1.274 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
 
recomandam

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

 
 
AnuntulVideo >> Cinema >> Stiinta, documentare
 

 

Megastructuri-Insula Palm din Dubai

 
 
 
 
 
Adaugat de Cozana 10.04.2013  Adauga la favorite 1.771 vizualizari

Nota film: 0 / 5 (0 voturi )
   
 
Ideea construirii acestor insule apartine seicului Mohammed bin Rashid Al Maktoum si are ca scop cresterea ratei turismului in Dubai. Fiecare parte a complexului insular este proiectata sa dea forma unui urias palmier - de unde si numele acestui proiect -, inconjurat de un arc de cerc menit sa-l protejeze de valurile marii, iar suprafata castigata marii va fi transformata in proprietati private cu case de vacanta, centre de tratament, malluri, parcuri acvatice si nenumarate alte facilitati. Insulele palmier sunt situate pe coasta Emiratelor Arabe Unite la Golful Persic si vor adauga inca 520 km la plajele Dubaiului.

Primele doua insule au necesitat circa 100 miliane de metri cubi de roca, pietris si nisip, iar la finalul proiectului se estimeaza ca se vor consuma peste 1 miliard de metri cubi de materie prima. Rocile provin din interiorul peninsulei Arabe, iar nisipul din largul marii.
Elaborarea proiectului a inceput in luna iunie a anului 2001 si la scurt timp, au inceput lucrarile la arcul de cerc ce deserveste drept dig, Palm Jebel Ali, cu o suprafata ce intrece cea a Parisului. Momentan, proiectul ramane deschis modificarilor si se estimeaza ca intregul complex sa fie dat in functiune in intregime, impreuna cu cladirile si utilitatile sale in aproximativ 10 ani.

Insula palmier este alcatuita dintr-o insula principala ce joaca rolul trunchiului palmierului, 17 arce de cerc ce constituie frunzele si digul ce le incercuieste, cu o lungime de circa 11 km. Complexul propriu-zis se intinde pe o suprafata de 5 km pe 5 km ; astfel coasta Dubaiului se prelungeste cu 78 km. In prima faza a dezvoltarii proiectului s-au creat 4.000 de vile si apartamente.

La finele anului 2006, proprietarii au inceput deja sa se mute in noile lor locuinte pe masura ce acestea sunt construite, marcand sfarsitul primei parti a constructiei, dupa cum declara seicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum, care inseamna finalizarea completa a 1.400 de vile pe 11 din cele 17 frunze si aproape 2.500 de apartamente situte in cele 20 de cladiri de-a lungul coastei in partea estica a trunchiului.

Legatura complexului cu uscatul se realizeaza prin asa numita « mila de aur », o fasie de sol a carei constructie, impreuna cu infrastuctura aferenta este programata sa se termine pana in 2008, iar conexiunile intre diferite insule alcatuitoare se realizeaza prin Palm Monorail.

Ce inseamna totusi sa construiesti o insula artificiala ? In cazul complexului Palm Jumeirah, primul pas a fost facut in 2001 prin demararea constructiei digurilor de protectie care protejeaza muncitorii si viitorii rezidenti de capriciile marii. Digul este construit din roca, in timp ce insulele sunt modelate din nisip. Digul este ancorat la o adancime de 10.5 m in platforma continentala si se ridica 4 m peste nivelul marii. Acesta a fost proiectat sa reziste celor mai rele conditii meteo maritime, incluzand valurile Shamal, fenomen deosebit de violent ce se produce insa foarte rar, dar si impotriva incalzirii globale.

Structura de rezistenta a digului este data de divese materiale precum : o fina fasie de nisip, asezata chiar pe fundul marii, acoperita apoi de un strat de material permeabil, geo-textil, produs artificial ce asigura faptul ca structura nu este dusa de valuri. Apoi urmeaza primul strat de protectie, alcatuit din bucati uriase de roca, fiecare cantarind in jur de o tona, iar in mijlocul structurii fiind asezate stanci cantarind intre 2 si 4 tone ridicate cu ajutorul macaralelor plutitoate. Aranjarea rocilor a fost realizata cu ajutorul excavatoarelor submarine sub atenta supraveghere a inginerilor, dar si a scafandrilor experimentati. Deasupra se afla un stat de pietre mai mici incadrate de stanci cu o masa de circa 6 tone.

Odata cu pozitionarea digului, 4,888,000 de metri cubi de roca au fost asezati pentru a alcatui fundatia viitoarelor insule. Astfel, muncitorii au inceput pozitionarea contra cronometru a uimitoarei cantitati de 92,234,000 de metri cubi de nisip pentru a da forma insulelor. In perioadele de varf, lucrau simultan 10 cargouri impreuna cu un adevarat arsenal de nave maritime ce duceau nisipul si-l pozitionau in mare si peste 1.000 de persoane.

Pozitionarea corecta a nisipului, pentru a da forma perfecta a palmierului proiectat initial, nu a fost deloc o treaba usoara. De la nivelul ambarcatiunilor nu se puteau da indicii precise asa ca s-au folosit pozitionarea prin satelit, astfel ca numerosi oameni se plimbau cu aparate GPS in mana pe insulele noi formate, oferind date navelor si celor de pe uscat.

Alaturi de aspectele tehnologice ale megaproiectului, s-a studiat amanuntit si impactul complexului insular asupra mediului. Atrase de mediul nou format, numeroase vietuitoare au populat glofurile, lagunele si coastele noilor insule creand un nou ecosistem. In proiectarea insulei, un rol major l-a jucat dorinta de a scadea pe cat posibil impactul negativ asupra mediului, realizandu-se in acest sens numeroase studii. Cercetarile au aratat diversitatea scazuta a vietii din zona vizata, si ca sedimentele transmutate vor ajuta la cresterea biodiversitatii.

Oceanografii Joseph Valencic si Jim Miller au petrecut cativa ani studiind platforma marina gasind in procent de 95 nisip si noroi. Munca de monitorizare a salinitatii si compozitiei apei din zona cercetata, dar si modul de viata al animalelor marine au implicat numeroase scufundari de-a lungul timpului. Astfel s-a concluzionat ca exista chiar beneficii ale proiectului, unul dintre acestea fiind infiintarea unei fundatii pentru protejarea peisajului natural care promoveaza conservarea vietii marine.


 

Semnaleaza o problema

 

* Nota: Filmele cu / fara subtitrare sunt preluate din youtube.com
  Introdu codul din imagine

Trimite

 
 
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.