Cauta:   

 

 
Din aceeasi categorie

 
  Dimitrie Berea, celebrul pictor uitat de Romania
492 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Muzica preistorica
1.046 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  fintire Altarul de Vara al bisericii din Vorovesti,foto
296 vizite - 0 comentarii
adaugat de bejenarustudio
 
  Muzeul Prado
1.662 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  De unde vine Rumba?
1.783 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Bariton
1.575 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Palate de Poveste - Palatul Ghica
1.154 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Viorica Cortez
352 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Cesare Pugni
594 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Bela Bartok
643 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
 
recomandam

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

 
 
AnuntulVideo >> Cultura >> Arta
 

 

Muzica otomana din secolul 17 de Dimitrie Cantemir

 
 
 
 
 
Adaugat de vasiliu 08.04.2013  Adauga la favorite 2.324 vizualizari

Nota film: 5 / 5 (1 vot )
   
 
Muzica otomana din secolul 17 de Dimitri Kandemiroglu * 1673


Domnitorul Tarii Moldovei Dimitrie Cantemir (1693, 1710 – 1711) a fost o personalitate marcanta a culturii autohtone si universale de la finele secolului al XVII-lea – inceputul secolului al XVIII-lea. Preocuparile lui serioase in domenuiul artei muzicale i-au permis sa obtina succese la fel de remarcabile, ca si in alte ramuri. Ar fi dificil sa supraestimam aportul lui in teoria si practica muzicala a Orientului.

Muzician de profil larg (compozitor de vaza, teoretician muzical erudit, interpret-virtuos la tanbur si nei, pedagog talentat), Dimitrie Cantemir este mai bine cunoscut in aceasta ipostaza in tarile Orientului: Turcia, Iran, Azerbaidjan etc. si ale Occidentului: Franta, Germania, Italia etc., decat in Moldova, tara lui de origine. Aportul fundamental al lui Dimitrie Cantemir in cultura si stiinta muzicala islamica rezida, intai de toate, in elaborarea unui vast tratat stiintific. El include 450 de piese instrumentale – pesrev si sema-i (partea 1) si 345 pesrevuri si 36 saz sema-isi-uri (partea a 2-a). Carturarul moldovean a elaborat un sistem special de notatie muzicala.

La baza ei se afla literele si cifrele arabe. Utilizand acest sistem, Cantemir introduce in circuitul artistic melodii orientale din secolul al XVII-lea si al XVIII-lea. Acest sistem a functionat in cultura muzicala turceasca pana la mijlocul secolului al XIX-lea, desi nu a fost unul perfect, ba chiar destul de dificil. Acest sistem permitea notarea doar celor doi parametri muzicali: durata si inaltimea. Intensitatea, lungimea, timbrul sunetelor se nota pe campuri. Prin intermedriul muzicii notate de Cantemir, europenii au luat cunostinita de specificul artei sonore turcesti. Fragmente din culegerile si compozitiile lui Cantemir au fost utilizate de catre compozitori europeni in opere «turcesti » pentru a le atribui un colorit specific oriental: Christof Willibald Gluck a folosit o melodie din culegerea lui Cantemir in opera lui Peregrinii din Mecca, iar Wolfgang Amadeus Mozart in renumita sa opera Rapirea din serai a aplicat o varianta modificata a Ariei Dervisilor.

Mostenirea muzicala a lui Dimitrie Cantemir include creatii in genuri practicate in cadrul societatii turce: 28 pesrevuri (piesa instrumentala care deschide compozitia muzicala de anvergura, un fel de uvertura), 10 sema-isi-uri (varianta instrumentala, provenita din forma vocala omonima), 2 beste (o piesa vocala de concert), 2 adjem tarab-uri (piesa de divertisment) si trei arii dintre care cele mai cunoscute raman a fi Air de Cantemir si Aria Dervisilor. Dimitrie Cantemir manifesta un atasament aparte pentru muzica instrumentala, deoarece o asemenea simpatie este in genere specifica spiritualitatii civilizatiei islamice. Dupa cum remarca carturarul insusi, « neamul persan si turc ... in chip obisnuit se desfata cu muzica peste masura ». Aflarea lui Cantemir la Constantinopol (1688 – 1710) a coincis cu perioada cand muzica de camera a salonului era genul proxim ce determina majoritatea manifestarilor de arta din Imperiul Otoman.

Inca din secolul al XVII-lea eruditul si talentatul moldovean obtine faima de virtuoz al instrumentelor orientale, tanbur si nei, posedand un vast repertoriu de muzica instrumentala. Datorita talentului sau nativ si prin contributia decisiva a profesorilor sai, el atinge perfectiunea tehnica in posedarea acestor doua instrumente dificile din cultura muzicala turceasca. Perioada aflarii savantului principe la Constantinopol l-a consacrat si in domeniul pedagogiei muzicale, care vine sa intregeasca panorama activitatii muzicale multilateralae a principelui carturar. El se implica in activitatea de educatie muzicala, respectand canoanele didactice statornicite in Orient.

Multe dintre operele lui Cantemir reprezinta o veritabila enciclopedie pedagogica, in care savantul mediteaza si ndezvaluie sensul educatiei morale, intelectuale, civice si estetice a omului. El ofera, totodata, numeroase cugetari, idei, sugestii, inclusiv unele cu caracter axiomatic. In concordanta cu educatia sa umanista si cu ideile iluminismului european, Cantemir sustine conceptul de civilizaitie, in care se pune in legatura directa progresul social de prosperarea, dezvoltarea bunelor moravuri, a artelor si a sistemului de educatie. In lumea turceasca, primele « scoli muzicale » apar in secolul al XVI-lea. Muzica era una din principalele componente ale procesului de educatie. La otomani muzicii i se atribuia o importanta deosebita in formarea moral-civica a individului, a culturii spirituale, in procesul de edificare a unei stari de spirit armonioase, menite sa promoveze idealurile sociale ale epocii. Prin tot ce a realizat in domeniul componisticii, artei interpretative si al didacticii muzicale, Cantemir a lasat o impresie de neuitat in constiinta contemporanilor, impunandu-si, totodata, personalitatea in cultura orientala. Daca tinem seama de aportul real al muzicianului in domeniul teoretic si practic al artei sonore, putem afirma cu mandrie si respect: numele ce si l-a cladit in timpul vietii il situeaza pe merit in panteonul muzicii clasice turcesti.








Dimitrie Cantemir (romana: [dimitri.e Cantemir]; 1673-1723) a fost de doua ori domn al Moldovei (martie - aprilie 1693 si in 1710-1711). El a fost, de asemenea, un om prolific de scrisori - filosof, istoric, compozitor, muzicolog, lingvist, etnograf, geograf si.

Numele lui este scris Dimitrie Cantemir in limba romana, Dmitriy Konstantinovich Cantemir (Amntpnn Kohctahtnhobnu Kahtemnp) in limba rusa, Dimitri Kantemiroglu in turca, Dymitr Cantemir in poloneza, Dimitrios Kantemiris (Δημήτριος Καντεμίρης), in greaca si Demetre Cantemir in multe alte limbi.



Unele dintre compozitiile lui Cantemir fac parte din repertoriul regulat de ansambluri muzicale turcesti. In 1999, ansamblul Bezmara au inregistrat un album, Yitik Sesin Pesinde ("In cautarea Sound Lost"), de la Cantemir transcrierile folosind instrumente de epoca. [4]

In anul 2000, Golden Horn Records a lansat un CD explorarea compozitiile lui Cantemir, compozitori europeni ai epocii lui Cantemir, si muzica populara din Moldova. Cu improvizatii solo pe Kemence (vioara plecat Turca) si tanbur (turca lauta cu gat lung smuls) de faimosul maestru Ihsan Ozgen si inceputul Ansamblul de Muzica Lux Musica regizat de Linda Burman-Hall, proiectul indeplineste un efort ambitios de Ozgen si Burman-Hall a meld stilurile europene de muzica timpurii si instrumente cu turci stiluri de muzica arta de azi si instrumente, cu Cantemir ca piatra lor [5].

In 2009, Alia Vox a publicat un CD si brosuri de muzica interpretata de Hesperion XXI ansamblu si muzicieni invitat sub bagheta de Jordi Savall. Inregistrare si brosura ambele se refere la "Cartea Stiintei Muzicii" de Cantemir si traditiile muzicale sefarde si armene. Sapte dintre compozitiile lui Cantemir sunt incluse in inregistrare, impreuna cu alte muzica turca, armeana si sefarda. [6]

El a avut aproximativ 40 compozitii in muzica otomana de care putini sunt efectuate astazi, dar mai mare serviciu lui la muzica otoman este faptul ca el a ajutat la supravietuirea de 350 de piese instrumentale prin inregistrarea lor intr-o anumita notatie (ebced), script-ul el a dezvoltat in Edvar sau de lucru pe care a prezentat sultanului Ahmed III.


 

Semnaleaza o problema

 

* Nota: Filmele cu / fara subtitrare sunt preluate din youtube.com
  Introdu codul din imagine

Trimite

 
 
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.