Universul reprezinta lumea in totalitatea ei, probabil ca nemarginita in timp si spatiu, infinit de variata in ceea ce priveste formele pe care le iau materia, energia si informatia in procesul dezvoltarii lor perpetue.
Universul reprezinta lumea in totalitatea ei, probabil ca nemarginita in timp si spatiu, infinit de variata in ceea ce priveste formele pe care le iau materia, energia si informatia in procesul dezvoltarii lor perpetue.
Conform parerilor lui Stephen Hawking[1], universul a avut o evolutie foarte regulata, in conformitate cu anumite legi. Astazi, oamenii de stiinta descriu universul in termenii a doua teorii partiale fundamentare – teoria generala a relativitatii si mecanica cuantica.
Universul este spatiu-timp si este in expansiune continua. Aceasta se demonstreaza plecand de la teoria relativitatii generale, prin care se explica un fenomen curios : spectrele galaxiilor indepartate prezinta un decalaj spre rosu, fenomen ce se produce atunci cand sursa emitatoare este in miscare in raport cu observatorul
Savantul Hubble a descoperit ca aproape toate galaxiile se departeaza de noi, ca marimea deplasarii nu este intamplatoare ci este proportionala cu distanta de la noi la galaxie si ca, deci, cu alte cuvinte, cu cat galaxia este mai departata, cu atat mai repede se departeaza de noi. Deci universul se extinde, distantele dintre diferitele galaxii crescand continuu.
„Ceea ce stim este ca universul se extinde cu 5 pana la 10 procente la fiecare miliard de ani. Unele observatii recente indica faptul ca rata expansiunii universului nu scade, ci creste. Este foarte straniu, pentru ca efectul materiei in spatiu, fie ca are densitate mica, fie ca are densitate mare, poate doar sa incetineasca expansiunea. La urma urmei, gravitatia este atractiva. O expansiune cosmica accelerata este ceva in genul suflului unei explozii care sporeste in loc sa se disipeze dupa explozie. Ce forta ar putea fi responsabila pentru a impinge tot mai rapid cosmosul catre expansiune? Nimeni nu este inca sigur. Comportarea universului in epoca tarzie: universul va continua sa se extinda cu o rata mereu crescatoare. (Stephen Hawking – din cartea „O mai scurta istorie a timpului" aparuta in 2007).
Cauza expansiunii accelerate pare sa fie din nou manifestarea caracterului repulsiv al gravitatiei; s-ar repeta astfel imprejurarea similara din trecutul universului cand acesta a trecut printr-o perioada de dilatare gigantica. Forta care a determinat comportarea „inflationara" a universului ar fi fost gravitatia care, in acele conditii, s-a manifestat repulsiv, creand o asa zisa „presiune negativa".
Fara expansiunea universului nu s-ar fi putut forma nici o legatura stabila, nici un sistem, nici o organizare a materiei / substantei / energiei (atomi, molecule, celule, stele, planete, galaxii).
Un catalog ce cuprinde mii de nebuloase neobservate pana acum precum si unele dintre cele mai mari clustere galactice observate pana in prezent, a fost lansat in ianuarie 2011 de catre Agentia Spatiala Europeana, prin intermediul misiunii Planck. Scopul satelitului Planck este de a scana cel putin patru straturi cosmice pentru a masura nivelul radiatiei ramase din momentul producerii Big Bang-ului, iar pana in prezent a fost explorat si respectiv cartografiat un strat si jumatate.