Francis Bacon (n. 22 ianuarie 1561, Londra - d. 9 aprilie 1626, Londra) a fost un filosof englez.
Nu trebuie confundat cu Francis Bacon (pictor) (1909 - 1992) sau cu filozoful Roger Bacon (1214 - 1294).
Cel mai mic dintre cei cinci fii ai lui Sir Nicholas Bacon, Francis Bacon a fost educat ca un adevarat gentleman. Avand sanatatea precara, primii ani de studiu i-a petrecut acasa, avand ca tutore pe John Walsall, care fusese pregatit la Oxford si avea inclinatii spre puritanism.
Pe 5 aprilie 1573, Francis Bacon intra la Trinity College, Cambridge. Studiaza in latina, conform stilului epocii. Studiind lucrarile lui Aristotel, isi da seama ca multe din conceptiile stiintifice ale acestuia erau eronate.
[modificare] Opera
Traind in epoca nasterii stiintei moderne, Bacon si-a asumat sarcina elaborarii unei metode noi, adecvate, care in opozitie cu scolastica sterila, sa favorizeze cercetarea stiintifica, cunoasterea si dominarea naturii de catre om.
Conditia prealabila a fauririi stiintei si metodei noi o constituie, pentru Bacon, critica cunostintelor existente, eliberarea spiritului uman de sub tirania diverselor erori, prejudecati si iluzii, denumite de el idoli (ai tribului, care tin de natura umana; ai pesterii, determinati de educatia fiecarui om; ai forului, prin care sunt desemnate neconcordantele limbajului cu viata reala; ai teatrului, generati de autoritatea tiranica a vechilor sisteme filosofice).
Bacon este initiatorul empirismului si senzualismului modern: simturile ne dau cunostinte certe si constituie izvorul tuturor cunostintelor. Stiinta adevarata se dobandeste prin prelucrarea metodica, rationala a datelor senzoriale. Bacon pune astfel in opera sa principala Novum Organum (1620) bazele metodei inductive, caracterizata prin folosirea analizei, comparatiei, observatiei si experimentului. Considerand lumea ca fiind de natura materiala, iar miscarea ca o proprietate inalienabila a materiei, Bacon recunoaste existenta a multiple forme de miscare si a diversitatii calitative a naturii. Accentuarea unilaterala a rolului analizei si al inductiei in cunoastere, in detrimentul sintezei si al deductiei, conceperea pur analitica a experimentului (menit sa separe unele de altele 'formele' sau 'naturile' prezente in corpuri pentru a determina esenta fiecareia) au conferit metodei baconiene un caracter metafizic (nondialectic). Bacon a scris si o utopie neterminata, Noua Atlantida imaginand o societate organizata pe baze rationale, stiintifice, dar in care erau mentinute diferentieri de clasa.