Ivan Cel Groaznic - Personalitati Care Au Marcat Istoria
In ziua de 25 August 1530 vine pe lume Ivan, fiul mult asteptat al Marelui Cneaz al Rusiei, Vasili al III-lea. Momentul nasterii lui Ivan este si pentru locuitorii vremii, momentul mult asteptat deoarece acesta va fi primul fiu al cneazului. Cand a venit pe lume, Kremlinul a fost lovit de un fulger provocand un puternic incendiu iar micutul Ivan avea deja doi dinti- semnele acestea au fost considerate ca fiind de origine divina si interpretate: ii va sfasia cu un dinte pe dusmanii tarii, iar cu celalalt va musca din propriul popor .
Lupta pentru suprematie
Cand Ivan avea numai trei ani, tatal sau, Vasili al III-lea, Marele Cneaz al Rusiei, se stinge din viata nu inainte de a-si numi succesorul la tron, pe fiul sau cel mare, Ivan. Tutela ii revenea, prin testament, pana la varsta de 15 ani, mamei sale Elena si a boierilor.
Datorita varstei sale fragede, Ivan era considerat de catre familiile pretendente un obstacol, fapt pentru care mama sa Elena impreuna cu scutierul Obolenski Telepnev demareaza o serie de arestari a celor mai temuti boieri. Dorinta de putere a familiilor boieresti a devenit atat de mare incat din „persecutati devin persecutori" iar „prada" este Elena Glisnki, mama lui Ivan si scutierul Obolenski Telepnev, ambii protectori ai lui Ivan.
Moartea acestora a transformat Rusia in scena deschisa a bataliilor dintre familiile boieresti pentru putere. Familiile care au reusit sa isi puna amprenta asupra micutului Ivan au fost, Suiski si Bielski, si datorita carora va face cunostinta cu foamea, cruzimea, rautatea, bataia si indiferenta. Se spune ca aflat intre zidurile Kremlinului, avea un comportament deviat deoarece distractia lui consta in smulgerea penelor pasarilor sau aruncarea puilor de pe ziduri.
Alaturi de Ivan se va afla tot timpul Mitropolitul Macarie care il va introduce in tainele teologiei si istoriei. Constient ca varsta de 16 ani ii va aduce legitimitate monarhala, lucru dezagreat de familiile care se luptau pentru putere, Ivan, avandu-i alaturi pe membrii Bisericii, se va autointula Tar al Rusiei si cere boierilor sa i se supuna.
Este incoronat Tar al Rusiei la Moscova, la 16 ianuarie 1547. O luna mai tarziu se va casatori cu fiica unei vechi familii de boieri de vita nobila, Anastasia Romanova, in Catedrala Adormirii Maicii Domnului. Tarina Anastasia va aduce pe lume doua fete si doi baieti : Dmitri care moare la luni dupa nastere si Ivan, care va deveni tarevici.
Dupa moartea Anastasiei, Ivan, se va casatori in 1561 cu fiica printului cerchez Temriuk care este botezata si primeste numele de Maria, in 1571 Ivan se casatoreste pentru a treia oara cu Marfa Sobakina, 1572 cu Anna Koltovski, fiica unui curtean, in 1575 cu Anna Vasilcikova, in 1579 cu Vasilisa Melentieva, in 1580 cu Maria Dolgoruki iar in 1581 cu Maria Feodorovna Nagoi, fiica unui dregator de la curte.
Domnia
Domnia primului tar al Rusiei se poate imparti in doua perioade: una prospera- plina de reforme ample si benefice iar cea de doua plina de efectele problemelor tarului, invaluita in negura nebuniei.
Perioada marcata de reforme a adus tarului popularitate in randul nobilimii dar si in randul oamenilor simpli. Din seria reformelor le mentionam pe cele din 1550, 1551 si 1565 insa, inainte de reforma din 1550 tarul Ivan formeaza un sfat de tip nou, Izbrannaia Rada (Consiliu ales). Consiliul era format din membrii ai nobilimii si clerului si era dominat de catre Mitropolitul Macarie si parintele Silvestru, predicatorul iluminat.
1550 - se formeaza adunarea care inregistra hotararile tarului, Zemski Sobor
- se alcatuieste Codicele Tarist,Tarski Sudebnik , si avea drept scop inlocuirea celui din 1479, al bunicului sau Ivan al III-lea, Kneajeski Sudebnik
1551 – in cadrul celui de-al treilea sinod bisericesc, Ivan inmaneaza documentul Stoglav in care se regaseau reformele ce se vor aplica in cadrul bisericii: staretii si manastirile nu vor mai putea face nici o achizitie fara incuviintarea suveranului,se va interzice manastirilor sa dea imprumut bani cu camata. Fiecare oras va avea scoala lui, deservita de preoti si de dieci; se va preda scrierea, cititul, aritmetica, cantul, religia, bunele maniere.
1556 – imparte tara in opricinina si zemscina.
Opricinina reprezinta domeniul privat al tarului – in acesta vor intra cateva cartiere din Moscova, 27 de orase, 18 districte si principalele cai de comunicatie. Familiile de aristocrati mutate pe teritoriul tarului isi vor pierde masiv influenta insa, se va naste o noua clasa, orpicinici a caror “cal de bataie"va fi teritoriul zemscina.
Zemscina reprezenta restul teritoriului.
Nobilimea tarii este reorganizata, taranii raman legati de glie ; tarul guverneaza cu ajutorul Dumei Boierilor, in cazurile considerate grave se va convoca Zemski Sobor insa, aceste adunari aveau doar vot consultativ.
Violenta orpicinicilor este incurajata de tar care ii rasplateste cu bunurile luate de la tradatori. Curand acestia devin de temut si detestati. Si in randul boierilor tarul va porni o serie de asasinate crunte , majoritatea prin tortura la care va lua parte personal. Paradoxal, dupa fiecare crima, tarul se retragea pentru cateva ore, timp petrecut in rugaciune.
Punctul culminant al nebuniei si cruzimii sale in urma caruia i se trage numele de Groznic, este in masacrul de la Novgorod, din 1570 a carei continuare ar fi trebuit sa fie in orasul Pskov. Sub pretextul unei scrisori existente in care se regasea dorinta locuitorilor din cele doua orase de a se supune Poloniei, Ivan, cere orpicinicilor sa omore toata populatia. Masacrul a durat cinci saptamani, timp in care in jurul orasului s-au ridicat ziduri pentru ca niciun locuitori sa nu poata iesi, functionarii au fost arestati, preotii au fost omorati. Locuitorii au fost adusi in fata lui Ivan si a fiului sau , unde au fost torturati.
„Am intrat in Novgord cu un cal si am iesit cu 49 de cai si 22 de carute incarcate"
Numarul total al victimelor se ridica la 15.000 potrivit lui Kurbski, la 18.000 potrivit Celei de-a treia cronici a Novgorodului si la 60.000 dupa autorul Primei cronici a Pskovului.
Opricinicii asediaza casele si pravaliile, devasteaza bisericile. Novgorodul nu-si va reveni niciodata dupa masacrul din 1570.
Vazand toate acestea, locuitorii Pskovului s-au predat.
Activitate extraruseasca
In 1552, la 2 octombrie, a invins Hanatul Kazanului, armatele caruia au devastat nord-estul Rusiei in mod repetat si a anexat teritoriul sau .
In august 1554 supune regiunea Astrahanului. Datorita aceastei cuceriri, Rusia castiga un debuseu la Marea Caspica si controleaza tot cursul Volgai.
In 1558 armata tarului patrunde in Livonia.
In 1563, februarie, marele oras comericial Polotk este cucerit motiv pentru care tarul adauga titlurilor sale si pe acela de mare print al Poltkului.
In 1570 sultanul Turciei, Selim al II-lea cere Rusiei Kazanul si Astrahanul iar daca nu vor accepta acest lucru sa plateasca un tribut anual Portii. In timp ce negocierile se impotmolesc, la inceputul anului 1571, tatarii din Crimeea invadeaza teritoriile meridionale ale Rusiei. La 24 mai 1571 tatarii dau foc caselor de la periferia Moscovei.
Armata rusa sub conducerea printului Vorotanski reuseste sa-i infranga pe tatari. Ivan dizolva opricinina care este detestata in tara dar si pentru ca avea nevoie de consimtamantul nobililor polonezi. Scopul sau este de a se incorona rege al Poloniei in urma decesului regelui Sigismund-August care n-a lasat mostenitori pe linie masculina. Insa planurile acestora nu se vor capata niciodata forma.
Noul rege al Poloniei, Stefan Bathory ii scrie lui Ivan al IV-lea ca va respecta armistitiul de trei ani incheiat intre Rusia si Polonia. Ivan si-a anexat cea mai mare parte a Livoniei in 1577.
In 1579 armata poloneza aliata cu armata suedeza zdrobesc armata rusa. La 15 ianuarie 1582 este semnat un armistitiu pe 10 ani intre Polonia si Rusia prin care rusii abandoneaza intraga Livonie si Polotkul iar polonezii evacueaza orasele rusesti cucerite.
Declinul mortii
Marele declin incepe pe 15 noiembrie 1581 cand isi vede nora, Elena, sotia lui Ivan, care era insarcinata, purtand o rochie usoara in loc de trei rochii asa cum era obiceiul. O bate atat de tare incat aceasta avorteaza. Tareviciul furios pe tatal sau ridica vocea in fata suveranului care intr-un acces de furie isi loveste fiul la intamplare cu bastonul sau cu varful de fier si il raneste mortal.
Moartea fiului sau devine picatura ce a umplut paharul . Ivan nu poate dormi decat cateva ore pe noapte. Dezmatul, excesul de mancare si bautura ii vor ruinat sanatatea. Pentru ca nici potiunile medicilor si nici rugaciunile preotilor nu opresc boala, Ivan cheama vracii. Din toate partile sosesc la Moscova astrologi, ghicitori, vraci.
Concluziile celor ce il vor consulta i se ascund insa, afla, din intamplare ca astrologii i-au calculat data mortii, 18 martie 1584.
La aflarea acestor lucruri, Ivan va incepe sa faca daruri bisericilor si devine preocupat de succesiune. Mostenitorul va fi cel de-al doilea fiu al sau, Feodor. Pentru a-i usura munca, Ivan formeaza o comisie ai carei membrii vor fi : Ivan Suiski, eroul asediului Pskovului, Ivan Matislavski, fiul nepoatei marelui cneaz Vasili, Nicetas Iuriev, fratele primei sale sotii, Anastasia, Bogdan Bielski si Boris Godunov a carui sora Irina s-a casatorit cu tareviciul.
Calculele astrologilor dar si ale ghicitorilor se adeveresc pe data de 18 martie 1584, Ivan cel Groaznic, moare in timpul unei partide de sah cu Bogdan Bielski. Se spune ca Ivan a murit de o afectiune a intestinelor si a aparatului urogenital insa, dupa ce Stalin a ordonat deshumarea sa, acestor afectiuni li se adauga si otravirea cu mercur.
A fost inmormantat in biserica Sfantului Arhanghel Mihail alaturi de fiul sau ucis intr-un acces de furie. Pe mormantul sau sta urmatoarea inscriptie: "In anul 7092-1584, in a optsprezecea zi a lunii martie, s-a infatisat preacredinciosiului suveran, tar si mare cneaz al intregii Rusii, Ivan Vasilievici, in calugarie Ionas."
Conform marturiilor vremii, Ivan era un diplomat de geniu, un veritabil vizionar politic, un manuitor de exceptie al condeiului, fiind considerat un om deosebit de cult. Inteligenta ii era umbrita de accesele de paranoia si depresie, care duceau la violenta extrema.
Sursa:http://www.historia.ro