Din aceeasi categorie
|
Razboiul parapsihologic - Dezvaluiri uimitoare (I) 1.727 vizite - 0 comentarii adaugat de Lary |
||||||||||||||||||
|
Un razboi civil la domiciliu: o poveste despre razboiul 406 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Opera din Paris 1.188 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Guy de Maupassant 798 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Razboiul de pe Nistru 1.050 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Razboiul impotriva Romaniei se duce din interior. 249 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Razboiul japonez in culori 509 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cum razboiul distruge natura si.... 76 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Adevarata casa a Frumoasei din Padurea Adormita 626 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Razboiul Parapsihologic (2) - Protectia psihica - RO HD 1.514 vizite - 0 comentarii adaugat de Lary |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Razboiul franco-prusac
| Adaugat de Cozana | 08.03.2013 |  Adauga
la favorite |
1.808 vizualizari Nota film: 2 / 5 (1 vot ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteRazboiul franco-prusac sau Razboiul franco-german, de multe ori numit in Franta Razboiul din 1870 (19 iulie 1870-10 mai 1871) a fost un conflict dintre Franta si Prusia, care a fost sprijinita de Confederatia Germana de Nord si statele sud-germane Baden, Wurttemberg si Bavaria. Impunatoarea victorie germana a dus la actul final de unificare a Germaniei si la formarea Imperiului German sub Kaiserul Wilhelm I de Prusia. A reprezentat de asemenea sfarsitul domniei lui Napoleon al III-lea si a celui de Al doilea Imperiu Francez, care a fost inlocuit de cea de a Treia Republica Franceza. In cadrul reparatiilor de razboi, Franta a cedat Alsacia-Lorena, provincii pe care Imperiul German le va detine pana la sfarsitul Primului Razboi Mondial.
Telegrama de la Ems a constituit pretextul declansarii razboiului franco-prusac din anii 1870-1871. Din cauza nereusitei politicii lui Napoleon al II-lea din ultimii ani, o parte din clasa conducatoare franceza era nemultumita de politica imparatului. Curentul republican se intareste si in fruntea lui sta stralucitul orator Leon Gambetta.
In randul muncitorimii franceze se raspandisera tot mai mult ideile socialiste, cele mai multe sub influenta lui Proudhon si Blanqui. In ianuarie 1870, printul Pierre Bonaparte a fost ucis de gazetarul republican Victor Noir. Ca expresie a cresterii curentului republican, peste 200.000 oameni iau parte la inmormantarea acestuia sub lozinca „Traiasca Republica".
Napoleon al III-lea a luat o serie de masuri represive, dar vazand ca acestea nu stapanesc curentul republican, a gasit solutia nefericita de a se angaja intr-un razboi impotriva Prusiei, cu convingerea ca, impiedicand unirea Germaniei sub conducerea Prusiei, patura conducatoare din Franta se va strange in jurul lui.
In prima faza Prusia s-a asigurat de neutralitatea Italiei, Rusiei si Marii Britanii in eventualitatea unui razboi cu Franta. Escaladarea tensiunilor a culminat cu refuzul Frantei de a accepta ca si succesor la tronul vacant al Spaniei a printului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen. Franta a trimis un ultimatum lui Wilhelm I al Prusiei, aflat in vacanta, cerand retragerea candidaturii la tronul Spaniei si scuze publice. Aici intervine geniul machiavelic al cancelarului Otto von Bismarck. Intalnirea a fost descrisa in doua moduri diferite pentru publicul francez si german. Pentru francezi in comunicat se dadea de inteles ca ambasadorul francez a fost jignit de Wilhelm I, iar pentru germani era exact contrariul.
In ziua de 19 iulie 1870 Franta declara razboi Prusiei. Napoleon al III-lea a inceput razboiul desi Franta nu era pregatita. Armata nu avea nici o conducere priceputa si nici cele necesare ducerii unui razboi. Lipseau pana si hartile. Prusia era mult mai bine pregatita si numarul soldatilor prusaci era aproape dublu. Cu toata barbatia soldatului francez, armata franceza a suferit de la inceput infrangeri una dupa alta. La Metz si Sedan armatele franceze au fost inconjurate de prusaci. Desi un general francez i-a propus lui Napoleon sa-si croiasca drum prin lupta spre liniile franceze sau sa piara pe campul de onoare, imparatul s-a predat impreuna cu intreaga armata.
Cand poporul Parisului a aflat de capitularea de la Sedan s-a rasculat sub lozinca: „Vrem Republica si apararea patriei". Sub presiunea populara, Gambetta si alti cativa deputati republicani proclama republica. Se instaureaza un guvern provizoriu care a luat numele de Guvern de Aparare Nationala. In acest guvern au intrat republicani, printre care si Gambetta, dar si multi monarhisti reactionari, printre care generalul Trochu, care a preluat ministerul de razboi. Acest minister nu era atasat maselor populare.
Pentru muncitorime si pentru intregul popor francez amenintarea lui Bismarck devenise o primejdie nationala. Dupa dezastrul de la Sedan trupele germane isi deschisesera drumul spre capitala Frantei. Poporul trebuia deci sa-si asigure un guvern care sa apere si nu sa tradeze interesele nationale ale tarii. Poporul francez era hotarat sa apere Franta si Parisul. Se formeaza batalioane compuse din muncitori, meseriasi, functionari si tarani.
La 19 septembrie 1870, cand Germania a trecut la asediul Parisului, populatia Frantei era inca in febra inarmarii. Gambetta la randul lui cerea organizarea apararii. Plecand in provincie, el organizeaza o noua armata pentru actiuni ofensive, recucerind orasul Orleans. O parte din aceasta armata, numita Armata Loarei, se uneste cu armata din rasarit si sprijina orasul Belfort, care rezista astfel pana la sfarsitul razboiului.
[ascunde]
Razboiul franco-prusac
Wissembourg – Spicheren – Worth – Borny-Colombey – Strasbourg – Toul – Mars-la-Tour – Gravelotte – Metz – Beaumont – Noisseville – Sedan – Bellevue – Coulmiers – Havana – Amiens – Beaune-la-Rolande – Villepion – Loigny-Poupry – Beaugency – Hallue – Bapaume – Villersexel – Le Mans – Lisaine – Saint-Quentin – Paris – Belfort
In 31 octombrie 1870 multimea manifesteaza impotriva uneltirilor guvernului si a tradarii generalilor armatelor franceze. Grupari conduse de blanquisti incearca rasturnarea guvernului si formarea unui nou guvern revolutionar. Dar Trochu, ministrul de razboi, reuseste sa aresteze 60 dintre conducatorii rascoalei, iar pe Auguste Blanqui care reusise sa fuga il condamna in lipsa la moarte. Situatia economica a Parisului era grea. Se simtea mai ales lipsa alimentelor si a combustibililor. Preturile urcau vertiginos.
In aceasta situatie se afla Parisul la 16 decembrie 1870, cand artileria prusaca a inceput bombardarea orasului. La 28 ianuarie 1871 guvernul francez ajunge la un compromis cu armata prusaca in privinta incheierii armistitiului.
Telegrama de la Ems a constituit pretextul declansarii razboiului franco-prusac din anii 1870-1871. Din cauza nereusitei politicii lui Napoleon al II-lea din ultimii ani, o parte din clasa conducatoare franceza era nemultumita de politica imparatului. Curentul republican se intareste si in fruntea lui sta stralucitul orator Leon Gambetta.
In randul muncitorimii franceze se raspandisera tot mai mult ideile socialiste, cele mai multe sub influenta lui Proudhon si Blanqui. In ianuarie 1870, printul Pierre Bonaparte a fost ucis de gazetarul republican Victor Noir. Ca expresie a cresterii curentului republican, peste 200.000 oameni iau parte la inmormantarea acestuia sub lozinca „Traiasca Republica".
Napoleon al III-lea a luat o serie de masuri represive, dar vazand ca acestea nu stapanesc curentul republican, a gasit solutia nefericita de a se angaja intr-un razboi impotriva Prusiei, cu convingerea ca, impiedicand unirea Germaniei sub conducerea Prusiei, patura conducatoare din Franta se va strange in jurul lui.
In prima faza Prusia s-a asigurat de neutralitatea Italiei, Rusiei si Marii Britanii in eventualitatea unui razboi cu Franta. Escaladarea tensiunilor a culminat cu refuzul Frantei de a accepta ca si succesor la tronul vacant al Spaniei a printului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen. Franta a trimis un ultimatum lui Wilhelm I al Prusiei, aflat in vacanta, cerand retragerea candidaturii la tronul Spaniei si scuze publice. Aici intervine geniul machiavelic al cancelarului Otto von Bismarck. Intalnirea a fost descrisa in doua moduri diferite pentru publicul francez si german. Pentru francezi in comunicat se dadea de inteles ca ambasadorul francez a fost jignit de Wilhelm I, iar pentru germani era exact contrariul.
In ziua de 19 iulie 1870 Franta declara razboi Prusiei. Napoleon al III-lea a inceput razboiul desi Franta nu era pregatita. Armata nu avea nici o conducere priceputa si nici cele necesare ducerii unui razboi. Lipseau pana si hartile. Prusia era mult mai bine pregatita si numarul soldatilor prusaci era aproape dublu. Cu toata barbatia soldatului francez, armata franceza a suferit de la inceput infrangeri una dupa alta. La Metz si Sedan armatele franceze au fost inconjurate de prusaci. Desi un general francez i-a propus lui Napoleon sa-si croiasca drum prin lupta spre liniile franceze sau sa piara pe campul de onoare, imparatul s-a predat impreuna cu intreaga armata.
Cand poporul Parisului a aflat de capitularea de la Sedan s-a rasculat sub lozinca: „Vrem Republica si apararea patriei". Sub presiunea populara, Gambetta si alti cativa deputati republicani proclama republica. Se instaureaza un guvern provizoriu care a luat numele de Guvern de Aparare Nationala. In acest guvern au intrat republicani, printre care si Gambetta, dar si multi monarhisti reactionari, printre care generalul Trochu, care a preluat ministerul de razboi. Acest minister nu era atasat maselor populare.
Pentru muncitorime si pentru intregul popor francez amenintarea lui Bismarck devenise o primejdie nationala. Dupa dezastrul de la Sedan trupele germane isi deschisesera drumul spre capitala Frantei. Poporul trebuia deci sa-si asigure un guvern care sa apere si nu sa tradeze interesele nationale ale tarii. Poporul francez era hotarat sa apere Franta si Parisul. Se formeaza batalioane compuse din muncitori, meseriasi, functionari si tarani.
La 19 septembrie 1870, cand Germania a trecut la asediul Parisului, populatia Frantei era inca in febra inarmarii. Gambetta la randul lui cerea organizarea apararii. Plecand in provincie, el organizeaza o noua armata pentru actiuni ofensive, recucerind orasul Orleans. O parte din aceasta armata, numita Armata Loarei, se uneste cu armata din rasarit si sprijina orasul Belfort, care rezista astfel pana la sfarsitul razboiului.
[ascunde]
Razboiul franco-prusac
Wissembourg – Spicheren – Worth – Borny-Colombey – Strasbourg – Toul – Mars-la-Tour – Gravelotte – Metz – Beaumont – Noisseville – Sedan – Bellevue – Coulmiers – Havana – Amiens – Beaune-la-Rolande – Villepion – Loigny-Poupry – Beaugency – Hallue – Bapaume – Villersexel – Le Mans – Lisaine – Saint-Quentin – Paris – Belfort
In 31 octombrie 1870 multimea manifesteaza impotriva uneltirilor guvernului si a tradarii generalilor armatelor franceze. Grupari conduse de blanquisti incearca rasturnarea guvernului si formarea unui nou guvern revolutionar. Dar Trochu, ministrul de razboi, reuseste sa aresteze 60 dintre conducatorii rascoalei, iar pe Auguste Blanqui care reusise sa fuga il condamna in lipsa la moarte. Situatia economica a Parisului era grea. Se simtea mai ales lipsa alimentelor si a combustibililor. Preturile urcau vertiginos.
In aceasta situatie se afla Parisul la 16 decembrie 1870, cand artileria prusaca a inceput bombardarea orasului. La 28 ianuarie 1871 guvernul francez ajunge la un compromis cu armata prusaca in privinta incheierii armistitiului.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.