Din aceeasi categorie
|
Cele TREI iubiri tragice ale Margaretei, Ducesa de Savoi 103 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Al treilea secret de la Fatima 900 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Obsesia lui Napoleon I * Cei trei fii ai acestuia 109 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Trei regizori romani 718 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Fiicele regelui Christian al IX-lea al Danemarcei 513 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ultimul lagar al copiilor 552 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Lacul Constanta 1.354 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Mistere neelucidate β Masacrul din Las Cruces 775 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pierre Corneille 943 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Israel Pamantul Sfant Al Celor Trei Mari Religii 1.112 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Anna de Austria si Cei trei muschetari
| Adaugat de Cozana | 22.02.2013 |  Adauga
la favorite |
1.586 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteAna de Austria (Ana Maria Mauricia) (n. 22 septembrie 1601, Valladolid, Spania β d. 20 ianuarie 1666, Paris, Franta) a fost infanta a Spaniei, regina a Frantei si a Navarei, sotia regelui Ludovic al XIII-lea si regenta (1643-1651) pentru fiul sau, Ludovic al XIV-lea. In timpul regentei ei, Cardinalul Mazarin a fost prim-ministru.
A fost una dintre personajele principale in romanul lui Alexandre Dumas, Cei trei muschetari.
Anna la varsta de sase ani, 1607.
Nascuta la palatul Benavente din Valladolid, Spania si botezata Ana Maria Mauricia, a fost fiica regelui Filip al III-lea al Spaniei si a arhiducesei Margareta de Austria. Prin nastere, ea a purtat titlul de Infanta a Spaniei, Infanta a Portugaliei, arhiducesa de Austria, principesa de Burgundia si principesa a Tarilor de Jos.
Anna a fost crescuta in principal la Palatul Regal din Madrid. In mod neobisnuit, Ana a crescut aproape de parintii ei si a trait o viata destul de calma si de ordonata, in comparatie cu alti copii regali. Parintii ei au fost foarte religiosi si ea, prin urmare, a fost crescuta la fel; de multe ori a vizitat manastiri in vremea copilariei sale. In 1611 ea si-a pierdut mama, care a murit in timpul nasterii; in ciuda durerii ei, Ana a facut tot ce-a putut pentru a avea grija de fratii ei mai mici, care s-au referit la ea cu afectiune ca mama.
Ana a avut patru frati mai mici: viitorul rege Filip al IV-lea al Spaniei, viitoarea imparateasa a Sfantului Imperiu Roman Maria Ana a Spaniei, Arhiducele Carol de Austria si Ferdinand, Print al Spaniei.
In momentul nasterii ei, tatal ei era rege al Spaniei de trei ani. Bunicii paterni au fost regele Filip al II-lea al Spaniei si Arhiducesa Ana de Austria. Bunicii materni au fost Carol al II-lea, Arhiduce de Austria si Arhiducesa Maria Ana de Bavaria.
La varsta de 11 ani a fost logodita cu Ludovic al XIII-lea, fiul cel mare al regelui Henric al IV-lea al Frantei si al Navarei si a Mariei de Medici. Tatal ei i-a dat o zestre de 500.000 coroane si multe bijuterii.[1] De teama ca Ludovic al XIII-lea ar putea muri mai devreme, curtea spaniola a stipulat ca ea se va intoarce in Spania, cu zestrea ei, bijuteriile si garderoba daca el va muri.[1] Inainte de casatorie, Anna a renuntat la drepturile ei succesorale si ale descendentilor ei cu Ludovic cu o dispozitie prin care si-ar fi reluat drepturile daca ar fi ramas vaduva fara copii.
Nunta a avut loc la 18 octombrie 1615, la Burgos. In aceeasi zi, la Bordeaux, Elisabeta, sora lui Ludovic al XIII-lea s-a casatorit cu infantele Filip, fratele Anei, viitorul Filip al IV-lea al Spaniei. In Franta, casatoria Anei de Austria cu Ludovic al XIII-lea a fost celebrata la Bordeaux la 21 noiembrie 1615. Aceste casatorii au urmat traditia aliantelor militare si politice dintre Franta si Spania.
Ana si Ludovic, amandoi in varsta de 14 ani, au fost presati sa-si desavarseasca casatoria in scopul de a preveni orice posibilitate de anulare, insa Ludovic si-a ignorat mireasa. Mama lui Ludovic, Maria de Medici, a continuat sa conduca ca regina a Frantei fara nici un respect pentru nora sa. Ana inconjurata de suita ei spaniola a continuat sa traiasca potrivit etichetei din Spania si nu a reusit sa-si imbunatateasca franceza.
In 1617, Ludovic a conspirat cu Charles d'Albert, duce de Luynes sa renunte la influenta mamei sale, printr-o lovitura de palat, preferand sa-l asasineze pe favoritul reginei, Concino Concini, la 26 aprilie a anului respectiv. Ducele de Luynes a incercat sa remedieze distanta formala intre Ludovic si regina lui. A trimis acasa doamnele de onoare spaniole si le-a inlocuit cu cele franceze, in special cu printesa de Conti si cu sotia sa, Marie de Rohan-Montbazon. Ana a inceput sa se imbrace in maniera franceza iar in 1619 Luynes l-a presat pe rege sa se culce cu regina. Seria de avorturi care a urmat l-a dezamagit pe rege si a relaxat relatia lor.
La 14 martie 1622, in timp ce se juca cu doamnele ei de companie, Anna a cazut pe scari si a suferit al doilea avort; Ludovic a invinovatit-o pe Anna si a fost furios pe Madame de Luynes ca a incurajat-o pe regina in ceea ce el a numit neglijenta. Atentia regelui a fost monopolizata de razboiul sau impotriva protestantilor, in timp ce regina a aparat recasatoria insotitoarei ei inseparabila, Marie de Rohan, centrul tuturor intrigilor curtii cu iubitul ei, Claude, duce de Chevreuse, in 1622.
Sub influenta ducesei de Chevreuse, regina s-a lasat atrasa in opozitia politica impotriva lui Richelieu si s-a implicat in multe intrigi impotriva politicilor duse de el. In 1635 Franta a declarat razboi Spaniei plasand-o pe regina intr-o pozitie de nesustinut. Corespondenta ei secreta cu fratele ei, Filip al IV-lea al Spaniei, a trecut dincolo de afectiunile intre frati. In august 1637, Anna starnise atata suspiciune incat Richelieu a fortat-o sa semneze conventii cu privire la corespondenta ei, care era oricum deschisa pentru inspectie. Ducesa de Chevreuse a fost exilata si urmarita sa nu mai interactioneze cu regina.
Surprinzator, intr-un astfel de climat de neincredere, regina a ramas insarcinata inca o data, o circumstanta pe care barfa contemporana a atribuit-o singurei seri cu furtuna, lucru care l-a impiedicat pe Ludovic sa calatoreasca la Saint-Maur si l-a obligat sa-si petreaca noaptea cu regina.[2] Ludovic al XIV-lea s-a nascut la 5 septembrie 1638, asigurand linia bourbonilor. In acel moment Anna avea 37 de ani.[3] Nasterea celui de-al doilea fiu a restabilit increderea in cuplul regal. La Saint-Germain-en-Laye, Anna l-a nascut pe [Filip I, Duce de Orleans|Filip al Frantei]], Duce de Anjou si fondatorul Casei de Orleans.
Dupa decesul sotului ei, Anna a fost numita regenta in ciuda dorintelor sotului ei. Cu ajutorul lui Pierre Seguier, in Parlamentul de la Paris, ea a revocat dorinta ultimului rege care ii limita puterile. Fiul ei in varsta de patru ani a fost incoronat drept regele Ludovic al XIV-lea al Frantei. Anna si-a asumat regenta, dar spre surpriza generala, ea a incredintat guvernul Cardinalului Mazarin, care fusese un protejat al Cardinalului Richelieu. Mazarin a parasit hotelul Tuboeuf unde statea si si-a ales o resedinta la Palais Royal langa regina Anna.
Cu ajutorul lui Mazarin, Anna a inabusit revolta aristocratilor condusa de Ludovic al II-lea de Bourbon, care a devenit cunoscuta sub numele de Fronda. In 1651, cand fiul ei Ludovic al XIV-lea a devenit major, regenta ei a luat sfarsit. Totusi, ea a detinut multa putere si influenta asupra fiului ei pana la moartea lui Mazarin.
A fost una dintre personajele principale in romanul lui Alexandre Dumas, Cei trei muschetari.
Anna la varsta de sase ani, 1607.
Nascuta la palatul Benavente din Valladolid, Spania si botezata Ana Maria Mauricia, a fost fiica regelui Filip al III-lea al Spaniei si a arhiducesei Margareta de Austria. Prin nastere, ea a purtat titlul de Infanta a Spaniei, Infanta a Portugaliei, arhiducesa de Austria, principesa de Burgundia si principesa a Tarilor de Jos.
Anna a fost crescuta in principal la Palatul Regal din Madrid. In mod neobisnuit, Ana a crescut aproape de parintii ei si a trait o viata destul de calma si de ordonata, in comparatie cu alti copii regali. Parintii ei au fost foarte religiosi si ea, prin urmare, a fost crescuta la fel; de multe ori a vizitat manastiri in vremea copilariei sale. In 1611 ea si-a pierdut mama, care a murit in timpul nasterii; in ciuda durerii ei, Ana a facut tot ce-a putut pentru a avea grija de fratii ei mai mici, care s-au referit la ea cu afectiune ca mama.
Ana a avut patru frati mai mici: viitorul rege Filip al IV-lea al Spaniei, viitoarea imparateasa a Sfantului Imperiu Roman Maria Ana a Spaniei, Arhiducele Carol de Austria si Ferdinand, Print al Spaniei.
In momentul nasterii ei, tatal ei era rege al Spaniei de trei ani. Bunicii paterni au fost regele Filip al II-lea al Spaniei si Arhiducesa Ana de Austria. Bunicii materni au fost Carol al II-lea, Arhiduce de Austria si Arhiducesa Maria Ana de Bavaria.
La varsta de 11 ani a fost logodita cu Ludovic al XIII-lea, fiul cel mare al regelui Henric al IV-lea al Frantei si al Navarei si a Mariei de Medici. Tatal ei i-a dat o zestre de 500.000 coroane si multe bijuterii.[1] De teama ca Ludovic al XIII-lea ar putea muri mai devreme, curtea spaniola a stipulat ca ea se va intoarce in Spania, cu zestrea ei, bijuteriile si garderoba daca el va muri.[1] Inainte de casatorie, Anna a renuntat la drepturile ei succesorale si ale descendentilor ei cu Ludovic cu o dispozitie prin care si-ar fi reluat drepturile daca ar fi ramas vaduva fara copii.
Nunta a avut loc la 18 octombrie 1615, la Burgos. In aceeasi zi, la Bordeaux, Elisabeta, sora lui Ludovic al XIII-lea s-a casatorit cu infantele Filip, fratele Anei, viitorul Filip al IV-lea al Spaniei. In Franta, casatoria Anei de Austria cu Ludovic al XIII-lea a fost celebrata la Bordeaux la 21 noiembrie 1615. Aceste casatorii au urmat traditia aliantelor militare si politice dintre Franta si Spania.
Ana si Ludovic, amandoi in varsta de 14 ani, au fost presati sa-si desavarseasca casatoria in scopul de a preveni orice posibilitate de anulare, insa Ludovic si-a ignorat mireasa. Mama lui Ludovic, Maria de Medici, a continuat sa conduca ca regina a Frantei fara nici un respect pentru nora sa. Ana inconjurata de suita ei spaniola a continuat sa traiasca potrivit etichetei din Spania si nu a reusit sa-si imbunatateasca franceza.
In 1617, Ludovic a conspirat cu Charles d'Albert, duce de Luynes sa renunte la influenta mamei sale, printr-o lovitura de palat, preferand sa-l asasineze pe favoritul reginei, Concino Concini, la 26 aprilie a anului respectiv. Ducele de Luynes a incercat sa remedieze distanta formala intre Ludovic si regina lui. A trimis acasa doamnele de onoare spaniole si le-a inlocuit cu cele franceze, in special cu printesa de Conti si cu sotia sa, Marie de Rohan-Montbazon. Ana a inceput sa se imbrace in maniera franceza iar in 1619 Luynes l-a presat pe rege sa se culce cu regina. Seria de avorturi care a urmat l-a dezamagit pe rege si a relaxat relatia lor.
La 14 martie 1622, in timp ce se juca cu doamnele ei de companie, Anna a cazut pe scari si a suferit al doilea avort; Ludovic a invinovatit-o pe Anna si a fost furios pe Madame de Luynes ca a incurajat-o pe regina in ceea ce el a numit neglijenta. Atentia regelui a fost monopolizata de razboiul sau impotriva protestantilor, in timp ce regina a aparat recasatoria insotitoarei ei inseparabila, Marie de Rohan, centrul tuturor intrigilor curtii cu iubitul ei, Claude, duce de Chevreuse, in 1622.
Sub influenta ducesei de Chevreuse, regina s-a lasat atrasa in opozitia politica impotriva lui Richelieu si s-a implicat in multe intrigi impotriva politicilor duse de el. In 1635 Franta a declarat razboi Spaniei plasand-o pe regina intr-o pozitie de nesustinut. Corespondenta ei secreta cu fratele ei, Filip al IV-lea al Spaniei, a trecut dincolo de afectiunile intre frati. In august 1637, Anna starnise atata suspiciune incat Richelieu a fortat-o sa semneze conventii cu privire la corespondenta ei, care era oricum deschisa pentru inspectie. Ducesa de Chevreuse a fost exilata si urmarita sa nu mai interactioneze cu regina.
Surprinzator, intr-un astfel de climat de neincredere, regina a ramas insarcinata inca o data, o circumstanta pe care barfa contemporana a atribuit-o singurei seri cu furtuna, lucru care l-a impiedicat pe Ludovic sa calatoreasca la Saint-Maur si l-a obligat sa-si petreaca noaptea cu regina.[2] Ludovic al XIV-lea s-a nascut la 5 septembrie 1638, asigurand linia bourbonilor. In acel moment Anna avea 37 de ani.[3] Nasterea celui de-al doilea fiu a restabilit increderea in cuplul regal. La Saint-Germain-en-Laye, Anna l-a nascut pe [Filip I, Duce de Orleans|Filip al Frantei]], Duce de Anjou si fondatorul Casei de Orleans.
Dupa decesul sotului ei, Anna a fost numita regenta in ciuda dorintelor sotului ei. Cu ajutorul lui Pierre Seguier, in Parlamentul de la Paris, ea a revocat dorinta ultimului rege care ii limita puterile. Fiul ei in varsta de patru ani a fost incoronat drept regele Ludovic al XIV-lea al Frantei. Anna si-a asumat regenta, dar spre surpriza generala, ea a incredintat guvernul Cardinalului Mazarin, care fusese un protejat al Cardinalului Richelieu. Mazarin a parasit hotelul Tuboeuf unde statea si si-a ales o resedinta la Palais Royal langa regina Anna.
Cu ajutorul lui Mazarin, Anna a inabusit revolta aristocratilor condusa de Ludovic al II-lea de Bourbon, care a devenit cunoscuta sub numele de Fronda. In 1651, cand fiul ei Ludovic al XIV-lea a devenit major, regenta ei a luat sfarsit. Totusi, ea a detinut multa putere si influenta asupra fiului ei pana la moartea lui Mazarin.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.