Din aceeasi categorie
|
Constantin Brancusi 1.451 vizite - 0 comentarii adaugat de Laur |
||||||||||||||||||
|
Ansamblul sculptural de la Targu Jiu 1.581 vizite - 0 comentarii adaugat de Iulia Andrei |
||||||||||||||||||
|
Enrico Caruso o voce de aur 3/3 1.492 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Sa simt durerea lui Frida Kahlo (partea a 3-a) 279 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Vicente Espinel 1.046 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Bonnard: Aducerea picturii la viata 670 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Bonnard: Aducerea picturii la viata 558 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
O expozitie indelung asteptata - Liviu Lazarescu ian2017 1.446 vizite - 0 comentarii adaugat de Laur |
||||||||||||||||||
|
Sa simt durerea lui Frida Kahlo (Partea 1) 256 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Memoria artei: Gheorghe Anghel-Documentar-TVR 669 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Arta
Constantin Brancusi--viata si opera
| Adaugat de Cozana | 14.02.2013 |  Adauga
la favorite |
2.107 vizualizari Nota film: 5 / 5 (1 vot ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteConstantin Brancusi s-a nascut la Hobita-Pestisani, judetul Gorj, in 1876. Urmeaza Scoala de Meserii din Craiova (1894-1898), apoi Scoala Nationala de Arte Frumoase din Bucuresti (1898-1902), unde pentru scurta vreme l-a avut profesor pe Ion Georgescu, apoi pe Vladimir C. Hegel.
In timpul studiilor realizeaza bustul Gheorghe Chifu, un Cap de expresie, ca si o serie de copii –Ecorseul (impreuna cu Dr. Gerota), Vitellius, Capul lui Lacoon. Mai realizeaza busturile Georgescu-Gorjan (1902) si Generalul Dr. Carol Davila (1903), asezat mai tarziu, in 1912, in curtea Spitalului militar din Bucuresti.
In 1904 porneste spre Paris, trecand prin Budapesta, Viena, Munchen, Elvetia. Obtinand o bursa in Franta in 1905, se inscribe la Scoala de Arte Frumoase, in clasa lui Antonin Mercie. In 1907 este acceptat practician in atelierul lui Rodin, pe care il va parasi, orgolios si plin de incredere, comparandu-l pe maestrul sau cu un arbore la umbra caruia iarba nu creste.
Brancusi creaza acum Portretul lui Nicolae Darascu, Bust de baiat, Cap de baiat, Supliciu (1906), apoi Rugaciunea si Portretul lui Petre Stanescu, ce constituie un ansamblu funerar comandat pentru buzau (1907).
Artistul incepe sa fie tot mai sigur de drumul pe care merge. Modelajul fin, sensibil la efectele luminoase se indeparteaza acum de incidentele de tip impressionist (Rodin) pentru a incepe, in conditiile afirmarii unor tendinte rationaliste, intre care cubismul, o lunga lupta pentru supravietuirea esentei, a ceea ce este durabil, sustras clipei. Cumintenia pamantului, o prima versiune a Sarutului (1907), Somnul (1908), Muza adormita (1909-1910), Pasarea maiastra (1910), Prometeu (1911), Domnisoara Pogany (serie 1912-1933), Primul pas (1913) sunt lucrari ce marcheaza aplecarea spre valorile artelor arhaiece, ale etniilor negre sau oceanice. In aceasta perioada se imprieteneste cu Modigliani. Un alt prieten al sau, pictorul Henri Rousseau, ii spune lui Brancusi profeticele cuvinte: “… Tu ai transformat anticul in modern".
Sculptorul, din ce in ce mai cunoscut, se bucura de success in S.U.A., la New York, unde, in 1913, participa la Expozitia internationala de arta moderna si deschide prima sa expozitie personala la Photo Secession Gallery prin grija lui Alfred Stieglitz si Edward Steichen. Expune la manifestarile grupurilor Tinerimea artistic, Arta Romana, Contimporanul etc. In atelierul sau vor veni sa lucreze mai multi tineri artisiti: Irina Codreanu, Milita Petrascu, Constantin Antonovici, Isamu Noguchi, George Teodorescu s.a.
Sculptorul cauta principiile fundamentale ale formei, degajand-o tot mai puternic de aspectele efemere. Reducerea la structura a formelor organice are loc o data cu aplecarea spre formele primare, spre orizontul genezei vietii (Principesa X 1916, Primul Strigat 1917, Nou-nascutul 1920, Domnisoara Pogany, Leda 1920, Inceputul lumii, 1924). Seria “Pasari in vazduh" aduce idea ridicarii in spatiu, posibilitatea transcederii cadrului concret de existent. Brancusi reuseste sa anuleze efectele gravitationale, dematerializand, printr-o slefuire indelungata, volumele. Alteori-cazul Coloanelor fara sfarsit dintre 1918-1928- ideea de inaltare este asigurata de cresterea pe vertical a unor moduli geometrici. Este o perioada cand sculptorul face schite si pentru comanda-nerealizata-a maharajahului Yeswart Rao Holkar Bahadur, pentru un Templu al meditatiei (1933).
Vine in Romania dand curs chemarii Ligii nationale a femeilor din Targu-Jiu, care dorea sa inchine un monument eroilor patriei cazuti in timpul primului razboi mondial. Realizeaza acum tripticul Masa tacerii, Poarta sarutului si Coloana fara sfarsit (1937-1938) – capodopera a marelui artist. Aici, ca si in alte lucrari, Brancusi regaseste dimensiunile artei populare, ale patrimoniului cultural din tinuturile carpatice, pe care le-a introdus in atmosfera agitata a artei modern. Un clar principiu solar, fundamentand o nevoie de ordine si ratiune, conduce demersul artistului popular, mostenitor al unei traditii ce razbate din preistorie, spre apropierea esentelor realitatii. Atitudinea pozitiva ce se degaja din aceasta abordare a fenomenelor vietii face din Brancusi unul dintre creatorii care ai marcat decisive evolutia sculpturii moderne. El propune-cu unic ecou in constiinta artistica a primei jumatati de secol, ecou prelungit prestigious si in arta zilelor noastre-o decantare si o noua integrare a spiritualitatii si sensibilitatii depuse in structura formelor semnificative ce razbat spre noi din “dimineata arhetipurilor". Asceza formelor, fascinatia geometriei impunand o rigoare carteziana in conceperea spatiului intalnesc aceasta permanenta tensiune antropocentrista, exprimata cu o caldura, cu o emotionanta intelegere. Revelatia stravechii culture ii ofera nu atat o suma de morfologii-reale, firesti, dar reduse la un pitoresc invocate de unii exageti ai sai -, ci mai ales o structura morala si filosofica. Preluand elemente de limbaj din zacamantul culturii populare, incarca opera sa de forme miraculoase. Iluminat de cultul pamantului patriei si al stramosilor sai, sculptorul, “genius loci al Romaniei", cum il numea Giulio Carlo Argan, este fascinat de zorii nasterii omului, descoperind, in fluxul immemorial al vremii, momentele cruciale ale vietii-nasterea, iubirea, munca, creatia, moartea. Spatiul inchis, circular, al marilor sanctuare dacice din Muntii Orastiei, masurand curgerea vremii si mentinand treaz spiritul, este reluat cu dorinta de a sacraliza un loc, un punct evocator, unde timpurile-trecut, present si viitor-se unifica.
Lucrarile aflate in atelierul artistului de la Paris au intrat in patrimonial
cultural al Frantei, prin donatia facuta statului francez, situatie care ofera o
vizune unitara a creatiei realizate in perioada maturitatii (ciclurile Maiastra, Pasarea, Cocosul; ciclurile formelor
ovoidale – Muza adormita, Mademoiselle Pogany, Inceputul
lumii, Sculptura pentru orbi; sferice - Prometeu, Noul nascut; semisferice - Cupa lui Socrate;
cilindrice-Tors de barbat; paralelipipedice - Sarutul).
Numeroase opera din etapa de apogeu a creatiei lui Brancusi se afla, de
asemenea, in muzeele din Statele Unite, indeosebi in Philadelphia Museum of Art.
Debutul artistului are loc in tara, cu lucrari realizate la Bucuresti, in anii de studiu, iar creatia de apogeu este incununata, in final, de Ansamblul de la Targu-Jiu, considerat opera sa testamentara.
In timpul studiilor realizeaza bustul Gheorghe Chifu, un Cap de expresie, ca si o serie de copii –Ecorseul (impreuna cu Dr. Gerota), Vitellius, Capul lui Lacoon. Mai realizeaza busturile Georgescu-Gorjan (1902) si Generalul Dr. Carol Davila (1903), asezat mai tarziu, in 1912, in curtea Spitalului militar din Bucuresti.
In 1904 porneste spre Paris, trecand prin Budapesta, Viena, Munchen, Elvetia. Obtinand o bursa in Franta in 1905, se inscribe la Scoala de Arte Frumoase, in clasa lui Antonin Mercie. In 1907 este acceptat practician in atelierul lui Rodin, pe care il va parasi, orgolios si plin de incredere, comparandu-l pe maestrul sau cu un arbore la umbra caruia iarba nu creste.
Brancusi creaza acum Portretul lui Nicolae Darascu, Bust de baiat, Cap de baiat, Supliciu (1906), apoi Rugaciunea si Portretul lui Petre Stanescu, ce constituie un ansamblu funerar comandat pentru buzau (1907).
Artistul incepe sa fie tot mai sigur de drumul pe care merge. Modelajul fin, sensibil la efectele luminoase se indeparteaza acum de incidentele de tip impressionist (Rodin) pentru a incepe, in conditiile afirmarii unor tendinte rationaliste, intre care cubismul, o lunga lupta pentru supravietuirea esentei, a ceea ce este durabil, sustras clipei. Cumintenia pamantului, o prima versiune a Sarutului (1907), Somnul (1908), Muza adormita (1909-1910), Pasarea maiastra (1910), Prometeu (1911), Domnisoara Pogany (serie 1912-1933), Primul pas (1913) sunt lucrari ce marcheaza aplecarea spre valorile artelor arhaiece, ale etniilor negre sau oceanice. In aceasta perioada se imprieteneste cu Modigliani. Un alt prieten al sau, pictorul Henri Rousseau, ii spune lui Brancusi profeticele cuvinte: “… Tu ai transformat anticul in modern".
Sculptorul, din ce in ce mai cunoscut, se bucura de success in S.U.A., la New York, unde, in 1913, participa la Expozitia internationala de arta moderna si deschide prima sa expozitie personala la Photo Secession Gallery prin grija lui Alfred Stieglitz si Edward Steichen. Expune la manifestarile grupurilor Tinerimea artistic, Arta Romana, Contimporanul etc. In atelierul sau vor veni sa lucreze mai multi tineri artisiti: Irina Codreanu, Milita Petrascu, Constantin Antonovici, Isamu Noguchi, George Teodorescu s.a.
Sculptorul cauta principiile fundamentale ale formei, degajand-o tot mai puternic de aspectele efemere. Reducerea la structura a formelor organice are loc o data cu aplecarea spre formele primare, spre orizontul genezei vietii (Principesa X 1916, Primul Strigat 1917, Nou-nascutul 1920, Domnisoara Pogany, Leda 1920, Inceputul lumii, 1924). Seria “Pasari in vazduh" aduce idea ridicarii in spatiu, posibilitatea transcederii cadrului concret de existent. Brancusi reuseste sa anuleze efectele gravitationale, dematerializand, printr-o slefuire indelungata, volumele. Alteori-cazul Coloanelor fara sfarsit dintre 1918-1928- ideea de inaltare este asigurata de cresterea pe vertical a unor moduli geometrici. Este o perioada cand sculptorul face schite si pentru comanda-nerealizata-a maharajahului Yeswart Rao Holkar Bahadur, pentru un Templu al meditatiei (1933).
Vine in Romania dand curs chemarii Ligii nationale a femeilor din Targu-Jiu, care dorea sa inchine un monument eroilor patriei cazuti in timpul primului razboi mondial. Realizeaza acum tripticul Masa tacerii, Poarta sarutului si Coloana fara sfarsit (1937-1938) – capodopera a marelui artist. Aici, ca si in alte lucrari, Brancusi regaseste dimensiunile artei populare, ale patrimoniului cultural din tinuturile carpatice, pe care le-a introdus in atmosfera agitata a artei modern. Un clar principiu solar, fundamentand o nevoie de ordine si ratiune, conduce demersul artistului popular, mostenitor al unei traditii ce razbate din preistorie, spre apropierea esentelor realitatii. Atitudinea pozitiva ce se degaja din aceasta abordare a fenomenelor vietii face din Brancusi unul dintre creatorii care ai marcat decisive evolutia sculpturii moderne. El propune-cu unic ecou in constiinta artistica a primei jumatati de secol, ecou prelungit prestigious si in arta zilelor noastre-o decantare si o noua integrare a spiritualitatii si sensibilitatii depuse in structura formelor semnificative ce razbat spre noi din “dimineata arhetipurilor". Asceza formelor, fascinatia geometriei impunand o rigoare carteziana in conceperea spatiului intalnesc aceasta permanenta tensiune antropocentrista, exprimata cu o caldura, cu o emotionanta intelegere. Revelatia stravechii culture ii ofera nu atat o suma de morfologii-reale, firesti, dar reduse la un pitoresc invocate de unii exageti ai sai -, ci mai ales o structura morala si filosofica. Preluand elemente de limbaj din zacamantul culturii populare, incarca opera sa de forme miraculoase. Iluminat de cultul pamantului patriei si al stramosilor sai, sculptorul, “genius loci al Romaniei", cum il numea Giulio Carlo Argan, este fascinat de zorii nasterii omului, descoperind, in fluxul immemorial al vremii, momentele cruciale ale vietii-nasterea, iubirea, munca, creatia, moartea. Spatiul inchis, circular, al marilor sanctuare dacice din Muntii Orastiei, masurand curgerea vremii si mentinand treaz spiritul, este reluat cu dorinta de a sacraliza un loc, un punct evocator, unde timpurile-trecut, present si viitor-se unifica.
Lucrarile aflate in atelierul artistului de la Paris au intrat in patrimonial
cultural al Frantei, prin donatia facuta statului francez, situatie care ofera o
vizune unitara a creatiei realizate in perioada maturitatii (ciclurile Maiastra, Pasarea, Cocosul; ciclurile formelor
ovoidale – Muza adormita, Mademoiselle Pogany, Inceputul
lumii, Sculptura pentru orbi; sferice - Prometeu, Noul nascut; semisferice - Cupa lui Socrate;
cilindrice-Tors de barbat; paralelipipedice - Sarutul).
Numeroase opera din etapa de apogeu a creatiei lui Brancusi se afla, de
asemenea, in muzeele din Statele Unite, indeosebi in Philadelphia Museum of Art.
Debutul artistului are loc in tara, cu lucrari realizate la Bucuresti, in anii de studiu, iar creatia de apogeu este incununata, in final, de Ansamblul de la Targu-Jiu, considerat opera sa testamentara.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.