Clonarea este procesul de creare a unei copii identice. In biologie clonarea se refera la procesul folosit pentru crearea de copii ale fragmentelor de ADN (clonare moleculara), celulelor (clonare celulara) sau a organismelor. Termenul include si modul de reproducere asexuata.
Termenul de clonare este derivat din grecescul κλων (mladita). In horticultura se refera la o generatie a unei plante de cultura, obtinuta prin inmultire vegetativa.
Clonarea moleculara
Clonarea moleculara se refera la procedura de izolare a unei anumite secvente ADN si obtinerea mai multor copii ale acesteia in vitro. Clonarea este frecvent folosita pentru amplificarea secventelor ADN ce contin gene, dar poate fi folosita si pentru amplificarea oricarei secvente ADN cum ar fi promotorii, secvente necodate si secvente aleatoare ale ADN. Este folosita intr-o larga varietate de experimente in biologie precum si o serie de aplicatii practice cum ar fi producerea pe scara larga a proteinelor. Uneori termenul este gresit utilizat ca referindu-se la identificarea locatiei cromozomilor unei gene cu un anume fenotip, precum "positional cloning". In practica localizarea unei gene la un anumit cromozom sau regiune genomica nu permite neaparat izolarea sau amplificarea secventei genomice relevante. In esenta, pentru a amplifica o secventa ADN intr-un organism viu acea secventa trebuie sa fie legata de originea replicarii, un element al secventei capabil sa directioneze propagarea ei insasi si a tuturor celor conectate de ea. In practica totusi, un numar de alte elemente sunt dorite si exista o varietate de vectori care permit expresii proteice, marcarea, producerea de ARN si ADN de sine statatori.
Clonarea oricarui fragment ADN presupune in esenta patru pasi: fragmentare, ligaturare, transformare (transformation) si selectie.
Controverse
Clonarea este considerata de unii o provocare biotehnologica fara etica pentru ca lezeaza identitatea individului si a speciei, si ataca direct demnitatea persoanei. Comitetul National de Bioetica ( din Italia ) este mereu atent sa examineze cazuri si situatii , care sa cointereseze lumea stiintifica , legislatorii si publicul , la o masa rotunda care sa duca toate fortele in directia tutelarii sanatatii omului si ambientului. Decizia European Patent Office ( EPO ) de a concede Universitatii din Edimburg, brevetul care prevede izolarea si cultura celulelor staminale de embrioni si de tesuturi adulte si modificarea lor genetica, a readus in atentie chestiunea etica a producerii si utilizarii de embrioni in scop comercial. CNB si-a exprimat in ocazii anterioare, in mod expres , propriile rezerve privind brevetarea fiintelor vii si experimentarea pe embrionul uman si opozitia fata de clonarea umana , in particular - Raportul despre brevetarea organismelor vii din 19 noiembrie 1993, Identitatea si statutul embrionului uman din 22 iunie 1996, Clonarea din 17 octombrie 1997.
Legalizarea clonarii
In Marea Britanie, o lege votata in 1990 autoriza doar crearea de embrioni pentru cercetare in cadrul luptei impotriva problemelor de fertilitateIn ianuarie 2001, camera Lorzilor, din Marea Britanie, a adoptat legea care autorizeaza clonarea embrionului uman in scopuri terapeutice[1]. Noua lege autoriza clonarea embrionului uman intr-un cadru mult mai larg, dar in special in cel al luptei impotriva cancerului si a bolii Alzheimer