Din aceeasi categorie
|
Johnny Cash 1.144 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Johnny Depp - Documentar despre o vedeta 1.370 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
In memoriam Johnny Hallyday, 1.272 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Jimi Hendrix - Cel mai mare chitarist din istorie 1.314 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Johnny Hallyday 1.350 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Roman Polanski / Biografie 909 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Mari actori - Johnny Depp Biografie 1.511 vizite - 0 comentarii adaugat de sanda |
||||||||||||||||||
|
Povestea lui Rory Gallagher - Ghost Blues 1.460 vizite - 0 comentarii adaugat de coco |
||||||||||||||||||
|
Johnny Depp 1.166 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Angela Gheorghiu 1.079 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Alte rubrici >> Vedete
Johnny Cash - Concertul din Inchisoarea Folsom / 1968
| Adaugat de matusa | 22.01.2013 |  Adauga
la favorite |
1.148 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteJohnny Cash - Concertul din Inchisoarea Folsom / 1968
At Folsom Prison (in traducere, La inchisoarea Folsom) este un album live de Johnny Cash, lansat de Columbia Records in mai 1968.
Inca de la cantecul din 1955 „Folsom Prison Blues", Cash era interesat sa cante intr-o inchisoare. Ideea lui a fost amanata pana in 1967, cand schimbarile de personal de la Columbia Records i-au adus lui Bob Johnston sarcinile de productie ale materialului lui Cash.
Cash reusise sa-si controleze problemele de abuz de droguri si incerca sa-si revitalizeze cariera dupa mai multi ani de insuccese comerciale.
Sustinut de June Carter, Carl Perkins si de formatia sa, Tennessee Three, Cash a sustinut doua concerte la Folsom State Prison din Folsom, California la 13 ianuarie 1968. Albumul rezultat a constat din 15 piese din primul concert si doua din cel de al doilea.
In ciuda investitiilor initiale reduse ale casei de discuri Columbia, albumul a devenit un hit in Statele Unite, ajungand pe primul loc in clasamentul country si in primele 15 in clasamentul national al tuturor genurilor. Single-ul principal extras de pe album, o versiune live a piesei „Folsom Prison Blues", a intrat in top 40, prima a lui Cash de la „Understand Your Man" din 1964.
At Folsom Prison a primit recenzii bune la lansare si popularitatea pe care a acumulat-o a dus la revitalizarea carierei lui Cash si la lansarea unui al doilea album inregistrat intr-o inchisoare, album intitulat At San Quentin.
Albumul a fost relansat cu adaugarea unor noi piese in 1999 si ca set de trei discuri in 2008.
Context
Cash a devenit interesat de inchisoarea Folsom State in timpul stagiului militar efectuat in Serviciul de Securitate al aviatiei americane. In 1953, la unitatea sa s-a proiectat filmul lui Crane Wilbur Inside the Walls of Folsom Prison.
Filmul l-a inspirat pe Cash sa scrie un cantec care reflecta perceptia sa asupra vietii la inchisoare.[1] Rezultatul a fost „Folsom Prison Blues", al doilea single al lui Cash lansat la Sun Records. Dupa lansare, cantecul a devenit popular printre detinutii din tot sistemul de penitenciare american, care au inceput sa-i scrie lui Cash, cerandu-i sa cante la inchisorile lor.[2] Cash a raspuns pentru prima data la aceste cereri cand a cantat la inchisoarea Huntsville in 1957.[3] Multumit de primirea entuziasta a concertului, el a mai cantat si la alte inchisori, inclusiv la Folsom in 1966.
La cativa ani dupa ce a avut succes pe piata cu cantece cum ar fi „I Walk the Line", „Understand Your Man" si „Ring of Fire", popularitatea lui Cash a scazut.
Aceast fapt a fost cauzat in mare parte de dependenta sa de droguri.[4] In 1967, Cash a cerut ajutor pentru problemele sale tot mai pronuntate; pana la sfarsitul anului, el a redus cantitatea de droguri consumata si a incercat sa-si relanseze cariera.[5]
In acelasi timp, sectorul de muzica country de la Columbia Records a suferit schimbari majore de personal. Frank Jones si Don Law, care produsesera cateva din albumele lui Cash, au fost inlaturati si inlocuiti cu Bob Johnston, cunoscut pentru comportamentul sau imprevizibil si pentru disponibilitatea de a intra in polemici cu directorii de studio.
Cash a vazut in aceasta o ocazie de a-si promova ideea unui album live inregistrat la o inchisoare; Johnston a fost entuziasmat de idee si a sustinut-o.
Johnston a contactat administratiile inchisorilor San Quentin si Folsom, iar Folsom a fost prima care a raspuns.
Inregistrarea
La inceputul lui ianuarie 1968, Cash, the Tennessee Three, June Carter, Carl Perkins si The Statler Brothers s-au cazat la un han din Sacramento, California. Muzicienii erau insotiti de Ray Cash, tatal lui Johnny, si de producatorul Johnston. Artistii au facut repetitii timp de doua zile, lucru neobisnuit pentru ei.[9] In timpul repetitiilor, la 12 ianuarie, guvernatorul statului California, Ronald Reagan, i-a vizitat, dandu-le incurajari.
Unul dintre punctele focale ale repetitiilor a fost invatarea cantecului „Greystone Chapel", scris de detinutul Glen Sherley. Sherley a inregistrat o versiune a cantecului, pe care a dat-o pastorului inchisorii prin intermediul directorului de recreatie.
La 13 ianuarie, grupul s-a deplasat la Folsom, unde s-a intalnit cu jurnalistul de la Los Angeles Times Robert Hilburn si cu fotograful de la Columbia Jim Marshall, care au fost platiti sa pregateasca notele insotitoare ale albumului.
Cash s-a hotarat sa tina doua concerte in ziua de 13 ianuarie, unu la ora 9:40 AM si unul la ora 12:40 PM, in caz ca primul ar fi nesatisfacator.[14] Dupa introducerea facuta de MC-ul Hugh Cherry, care i-a incurajat pe detinuti sa „reactioneze" la cantecele lui Cash, a urcat pe scena Carl Perkins.
Perkins a cantat hitul sau „Blue Suede Shoes". Dupa aceasta, The Statler Brothers au cantat „Flowers on the Wall" si cantecul de referinta „This Ole House".
Cherry a urcat din nou pe scena si le-a cerut detinutilor sa-l ovationeze pe Cash pana cand va urca pe scena; ei s-au conformat.
Cash a deschis ambele spectacole cu o interpretare a melodiei „Folsom Prison Blues" si a interpretat multe cantece despre inchisoare, cum ar fi „The Wall", „Green, Green Grass of Home" si piesa de umor negru „25 Minutes to Go". Artistul a inclus si alte cantece de jale, cum ar fi cantecul lui Merle Travis „Dark as a Dungeon". Dupa „Orange Blossom Special", Cash a introdus cateva „balade lente", printre care „Send a Picture of Mother" si „The Long Black Veil", dupa care a urmat cu trei piese noi de pe albumul Everybody Loves A Nut, „Dirty Old Egg-Sucking Dog", „Flushed from the Bathroom of Your Heart" si „Joe Bean".
June Carter i s-a alaturat lui Cash pe scena pentru doua duete. Dupa o versiune de sapte minute a unui cantec de pe albumul Blood, Sweat and Tears, „The Legend of John Henry's Hammer", Cash a luat o pauza, timp in care Carter a recitat o poezie.[17] Cash a incheiat ambele concerte cu cantecul lui Sherley „Greystone Chapel".
Sursa:Wikipedia.ro
At Folsom Prison (in traducere, La inchisoarea Folsom) este un album live de Johnny Cash, lansat de Columbia Records in mai 1968.
Inca de la cantecul din 1955 „Folsom Prison Blues", Cash era interesat sa cante intr-o inchisoare. Ideea lui a fost amanata pana in 1967, cand schimbarile de personal de la Columbia Records i-au adus lui Bob Johnston sarcinile de productie ale materialului lui Cash.
Cash reusise sa-si controleze problemele de abuz de droguri si incerca sa-si revitalizeze cariera dupa mai multi ani de insuccese comerciale.
Sustinut de June Carter, Carl Perkins si de formatia sa, Tennessee Three, Cash a sustinut doua concerte la Folsom State Prison din Folsom, California la 13 ianuarie 1968. Albumul rezultat a constat din 15 piese din primul concert si doua din cel de al doilea.
In ciuda investitiilor initiale reduse ale casei de discuri Columbia, albumul a devenit un hit in Statele Unite, ajungand pe primul loc in clasamentul country si in primele 15 in clasamentul national al tuturor genurilor. Single-ul principal extras de pe album, o versiune live a piesei „Folsom Prison Blues", a intrat in top 40, prima a lui Cash de la „Understand Your Man" din 1964.
At Folsom Prison a primit recenzii bune la lansare si popularitatea pe care a acumulat-o a dus la revitalizarea carierei lui Cash si la lansarea unui al doilea album inregistrat intr-o inchisoare, album intitulat At San Quentin.
Albumul a fost relansat cu adaugarea unor noi piese in 1999 si ca set de trei discuri in 2008.
Context
Cash a devenit interesat de inchisoarea Folsom State in timpul stagiului militar efectuat in Serviciul de Securitate al aviatiei americane. In 1953, la unitatea sa s-a proiectat filmul lui Crane Wilbur Inside the Walls of Folsom Prison.
Filmul l-a inspirat pe Cash sa scrie un cantec care reflecta perceptia sa asupra vietii la inchisoare.[1] Rezultatul a fost „Folsom Prison Blues", al doilea single al lui Cash lansat la Sun Records. Dupa lansare, cantecul a devenit popular printre detinutii din tot sistemul de penitenciare american, care au inceput sa-i scrie lui Cash, cerandu-i sa cante la inchisorile lor.[2] Cash a raspuns pentru prima data la aceste cereri cand a cantat la inchisoarea Huntsville in 1957.[3] Multumit de primirea entuziasta a concertului, el a mai cantat si la alte inchisori, inclusiv la Folsom in 1966.
La cativa ani dupa ce a avut succes pe piata cu cantece cum ar fi „I Walk the Line", „Understand Your Man" si „Ring of Fire", popularitatea lui Cash a scazut.
Aceast fapt a fost cauzat in mare parte de dependenta sa de droguri.[4] In 1967, Cash a cerut ajutor pentru problemele sale tot mai pronuntate; pana la sfarsitul anului, el a redus cantitatea de droguri consumata si a incercat sa-si relanseze cariera.[5]
In acelasi timp, sectorul de muzica country de la Columbia Records a suferit schimbari majore de personal. Frank Jones si Don Law, care produsesera cateva din albumele lui Cash, au fost inlaturati si inlocuiti cu Bob Johnston, cunoscut pentru comportamentul sau imprevizibil si pentru disponibilitatea de a intra in polemici cu directorii de studio.
Cash a vazut in aceasta o ocazie de a-si promova ideea unui album live inregistrat la o inchisoare; Johnston a fost entuziasmat de idee si a sustinut-o.
Johnston a contactat administratiile inchisorilor San Quentin si Folsom, iar Folsom a fost prima care a raspuns.
Inregistrarea
La inceputul lui ianuarie 1968, Cash, the Tennessee Three, June Carter, Carl Perkins si The Statler Brothers s-au cazat la un han din Sacramento, California. Muzicienii erau insotiti de Ray Cash, tatal lui Johnny, si de producatorul Johnston. Artistii au facut repetitii timp de doua zile, lucru neobisnuit pentru ei.[9] In timpul repetitiilor, la 12 ianuarie, guvernatorul statului California, Ronald Reagan, i-a vizitat, dandu-le incurajari.
Unul dintre punctele focale ale repetitiilor a fost invatarea cantecului „Greystone Chapel", scris de detinutul Glen Sherley. Sherley a inregistrat o versiune a cantecului, pe care a dat-o pastorului inchisorii prin intermediul directorului de recreatie.
La 13 ianuarie, grupul s-a deplasat la Folsom, unde s-a intalnit cu jurnalistul de la Los Angeles Times Robert Hilburn si cu fotograful de la Columbia Jim Marshall, care au fost platiti sa pregateasca notele insotitoare ale albumului.
Cash s-a hotarat sa tina doua concerte in ziua de 13 ianuarie, unu la ora 9:40 AM si unul la ora 12:40 PM, in caz ca primul ar fi nesatisfacator.[14] Dupa introducerea facuta de MC-ul Hugh Cherry, care i-a incurajat pe detinuti sa „reactioneze" la cantecele lui Cash, a urcat pe scena Carl Perkins.
Perkins a cantat hitul sau „Blue Suede Shoes". Dupa aceasta, The Statler Brothers au cantat „Flowers on the Wall" si cantecul de referinta „This Ole House".
Cherry a urcat din nou pe scena si le-a cerut detinutilor sa-l ovationeze pe Cash pana cand va urca pe scena; ei s-au conformat.
Cash a deschis ambele spectacole cu o interpretare a melodiei „Folsom Prison Blues" si a interpretat multe cantece despre inchisoare, cum ar fi „The Wall", „Green, Green Grass of Home" si piesa de umor negru „25 Minutes to Go". Artistul a inclus si alte cantece de jale, cum ar fi cantecul lui Merle Travis „Dark as a Dungeon". Dupa „Orange Blossom Special", Cash a introdus cateva „balade lente", printre care „Send a Picture of Mother" si „The Long Black Veil", dupa care a urmat cu trei piese noi de pe albumul Everybody Loves A Nut, „Dirty Old Egg-Sucking Dog", „Flushed from the Bathroom of Your Heart" si „Joe Bean".
June Carter i s-a alaturat lui Cash pe scena pentru doua duete. Dupa o versiune de sapte minute a unui cantec de pe albumul Blood, Sweat and Tears, „The Legend of John Henry's Hammer", Cash a luat o pauza, timp in care Carter a recitat o poezie.[17] Cash a incheiat ambele concerte cu cantecul lui Sherley „Greystone Chapel".
Sursa:Wikipedia.ro
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.