Roma si minunile ei: Arhitectura
Roma antica
Unul dintre simbolurile Romei este Colosseumul (70-80 d.Hr.), cel mai mare amfiteatru construit vreodata in Imperiul Roman. Avand initial o capacitate de 60.000 de spectatori, a fost folosit pentru lupte intre gladiatori. Lista monumentelor foarte importante ale Romei antice include Forumul Roman, Domus Aurea, Panteonul, Columna lui Traian, Piata lui Traian, zonele catacombelor, Circus Maximus, Baile lui Caracalla, Castelul Sant'Angelo, Mausoleul lui Augustus, Ara Pacis, Arcul lui Constantin, Piramida lui Cestius si Bocca della Verita.
Medievala
De multe ori trecuta cu vederea, mostenirea medievala a Romei este una dintre cele mai importante dintre cele ale oraselor italiene. Bazilici datand din era paleocrestina includ Santa Maria Maggiore si San Paolo Fuori le Mura (cea din urma reconstruita in mare parte in secolul al XIX-lea), amandoua gazduind mozaicuri din secolul IV d.Hr.. Mozaice si fresce medievale notabile pot fi vazute si in Santa Maria in Trastevere, Santi Quattro Coronati si Santa Prassede. Cladirile laice includ o serie de turnuri, dintre care cele mai mari sunt Torre delle Milizie si Torre dei Conti, amandoua in apropiere de Forumul Roman, precum si scarile uriase care duc spre bazilica Santa Maria in Ara Coeli.
Renasterea si Barocul
Roma a fost un centru mondial al Renasterii, al doilea doar in urma Florentei, si a fost profund influentata de aceasta miscare. Cele mai impresionante capodopere ale arhitecturii renascentiste in Roma sunt Piazza del Campidoglio de Michelangelo, impreuna cu Palazzo Senatorio, sediul guvernului local. In aceasta perioada, marile familii aristocratice ale Romei obisnuiau sa construiasca locuinte opulente precum Palazzo del Quirinale (acum sediul presedintelui republicii), Palazzo Venezia, Palazzo Farnese, Palazzo Barberini, Palazzo Chigi (acum sediul primului ministru), Palazzo Spada, Palazzo della Cancelleria, si Villa Farnesina.
Roma este de asemenea faimoasa pentru pietele ei imense si maiestoase (de multe ori decorate cu obeliscuri), multe dintre care au fost construite in secolul al XVII-lea. Pietele principale sunt Piazza Navona, Piazza di Spagna, Campo de' Fiori, Piazza Venezia, Piazza Farnese si Piazza della Minerva. Unul dintre exemplele emblematice ale artei baroce este Fontana di Trevi, de Nicola Salvi. Alte palate baroce din secolul al XVII-lea sunt Palazzo Madama, acum sediul Senatului Italian, precum si Palazzo Montecitorio, sediul Camerei Deputatilor.
Neoclasicism
In 1870, Roma a devenit capitala Regatului Italiei. In acest timp, neoclasicismul, un stil arhitectonic influentat de arhitectura Antichitatii, a devenit influenta principala asupra arhitecturii orasului. Au fost construite atunci mai multe palate mari in stil neoclasic pentru a gazdui ministere, ambasade si alte agentii guvernamentale. Unul dintre simbolurile cele mai cunoscute ale neoclasicismului in Roma este Monumentul lui Victor Emanuel al II-lea, sau „Altarul Patriei", unde este situat mormantul Soldatului Necunoscut, care ii reprezinta pe cei 650.000 de italieni care au murit in timpul primului razboi mondial.
Arhitectura fascista
Regimul fascist care a guvernat Italia din 1922 pana in 1943 a dezvoltat un stil arhitectonic caracterizat de legaturile sale cu arhitectura romana antica. Cel mai important sit fascist din Roma este districtul Esposizione Universale Roma, construit in 1935. A fost initial conceput pentru expozitia universala din 1942, si era numit „E.42" (Esposizione 42). Cu toate acestea, expozitia mondiala nu a mai avut loc, deoarece Italia a intrat in al doilea razboi mondial in 1940. Cladirea cea mai reprezentativa pentru stilul fascist de la E.U.R. este Palazzo della Civilta Italiana (1938-1943), designul ei iconic fiind denumit „Colosseumul cubic" sau „patrat".
Dupa al doilea razboi mondial, autoritatile romane si-au dat seama ca aveau bazele unui cartier financiar in afara centrului pe care alte capitale inca il aveau in stadiu de proiect (London Docklands si La Defense in Paris). De asemenea Palazzo della Farnesina, actualul sediu al Ministerului Afacerilor Externe, a fost conceput in 1935 in stil fascist.
Centrul orasului
Centrul istoric al orasului este dominat de traditionalele „sapte coline ale Romei": colinele Capitoliu, Palatin, Viminal, Quirinal, Esquilin, Celian si Aventin. Tibrul curge spre sud prin Roma, centrul fiind situat acolo unde Insula Tibrului facilita trecerea.
Au ramas in picioare mari parti ale vechilor ziduri ale orasului. Zidul Servian a fost construit doisprezece ani dupa ce galii au pradat orasul in 390 i.Hr.; includea mare parte din Dealurile Esquilin si Celian, precum si celelalte cinci in intregime. Roma a depasit in dezvoltarea sa Zidul Servian, dar nu s-au mai construit alte ziduri pana in 270 d.Hr., cand Aurelian a inceput construirea Zidurilor Aureliene. Aveau o lungime de aproape 19 km, si a fost zidul pe care trupele regale italiene au trebuit sa-l strapunga pentru a intra in oras in 1870.
Desi relativ mic, vechiul centru al orasului contine aproximativ 300 de hotele si 300 pensioni,[5] peste 200 de palate,[5] 900 de biserici,[5] opt dintre parcurile principale ale Romei, resedinta presedintelui republicii, casele Parlamentului, birouri ale orasului si guvernului local, precum si multe monumente faimoase. Vechiul oras contine de asemenea mii de ateliere, birouri, baruri si restaurante. Milioane de turisti viziteaza Roma anual, ea fiind unul dintre cele mai vizitate orase din lume.
Structura periferiei
Orasul vechi din limitele zidurilor acopera aproximativ 4% din cei 1507 km² ai municipalitatii moderne. Centrul istoric al orasului este cel mai mic din cele nouasprezece zone administrative ale Romei. Centrul orasului este format din 22 de rioni (districte), unul dintre ele, Prati, aflandu-se practic in afara zidurilor. Inconjurand centrul sunt 35 quartieri urbani (sectoare urbane), si in limitele orasului se afla sase mari suburbi. „Comuna" Romei, aflata in afara frontierelor municipale, dubleaza practic suprafata orasului propriu-zis.
Centura autostrazii, cunoscuta ca Grande Raccordo Anulare (G.R.A.), traseaza un cerc urias in jurul capitalei, la aproximativ 10 km de centrul orasului; spre deosebire de majoritatea autostrazilor italiene, pe G.R.A. nu se plateste taxa. Autostrada circulara leaga vechile drumuri care duceau la Roma in Antichitate : Via Flaminia, Via Aurelia, Via Salaria, Via Tiburtina, Via Casilina si Via Appia. Via Appia moderna face legatura intre centrul orasului si o serie de orasele cunoscute drept Castelli Romani.
Vatican
Orasul Roma inconjoara Vaticanul, o enclava a Sfantului Scaun, care este un stat suveran. Gazduieste Piata Sfantului Petru, cu Bazilica corespondenta. Spatiul liber din fata bazilicii a fost reconceput de Gian Lorenzo Bernini, din 1656 pana in 1667, sub directia Papei Alexandru al VII-lea, ca o curte adecvata necesitatilor, gandita astfel incat un numar cat mai mare de oameni „sa-l poata vedea pe Papa dandu-si binecuvantarea, fie din mijlocul fatadei bisericii, fie dintr-o fereastra a Palatului Vatican" (Norwich 1975 p 175). In Vatican se afla de asemenea prestigioasele Biblioteca Vaticanului, Muzeele Vaticanului cu Capela Sixtina, Camerele Rafael si alte opere importante ale lui Leonardo Da Vinci, Rafael, Giotto, sau Botticelli.
Muzee si galerii
Lista celor mai importante muzee si galerii din Roma include : Muzeul National din Roma, Muzeul Civilizatiei Romane, Muzeul National Etrusc Villa Giulia, Muzeele Capitoline, Galeria Borghese, Muzeul Castelului Sant'Angelo, si Galeria Nationala de Arta Moderna.
Vile si gradini
Centrul Romei este inconjurat de niste spatii verzi mari si vechi ville romane opulente, care sunt ramasitele villelor care inconjurau orasul papal. Majoritatea au fost distruse de speculatiile imobiliare de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Cele mai importante dintre cele care au supravietuit sunt :
Villa Borghese, cu o gradina mare cu panorama, in stilul naturalist englez al secolului al XIX-lea, continand un numar de cladiri, muzee (vezi Galeria Borghese) si atractii;
Villa Ada, cel mai mare parc public cu priveliste din Roma;
Villa Doria Pamphili, al doilea ca marime, cu o suprafata de 1,8 km²;
Villa Torlonia, un exemplu splendid de conac de tip Art Nouveau, care a fost resedinta romana a lui Benito Mussolini;
Villa Albani, comandata de Alessandro Cardinal Albani pentru a gazdui colectia sa de antichitati si sculptura romana