Casa Muzeu Alexei Mateevici din Zai
Alexei Mateevici (n. 27 martie 1888, Cainari - d. 24 august 1917, Chisinau) este unul din cei mai reprezentativi scriitori romani nascuti in Basarabia, actualmente Republica Moldova.
Cronologie:
1888 – La 16 martie (stil vechi) se naste la Cainari, fostul judet Bender, Alexei Mateevici, primul copil al preotului Mihail Mateevici, originar de prin partile Sorocii, casatorit cu Nadejda (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Causani.
1893 – Parintii se muta cu traiul in satul Zaim. Aici micul Alexei invata la scoala primara si se familiarizeaza cu frumoasele povesti si balade, pe care le aude de la parintii sai, precum si de la taranii de prin partea locului.
1897 – Este inscris de parinti la scoala teologica din Chisinau, pe care o termina (conform adeverintei de absolvire) in 1902, “cu privilegii"( cu laude).
1902-1910 – Isi urmeaza studiile la seminarul teologic. Face cunostinta si se imprieteneste cu viitorul sculptor Alexandru Plamadeala (1880- 1940), care studia si el la seminar in aceeasi perioada.
1906 – La 24 iunie, la numai 43 de ani, inceteaza din viata tatal lui Alexei Mateevici.
1907 – In primele numere ale ziarului “Basarabia" (din 1907) ii apar poeziile “Taranii", “Eu cant", “Tara". Tot aici publica articolele “Sfantul Vasile – Anul Nou in obiceiurile moldovenilor basarabeni" (nr.1) si “Din cantecele poporane ale Basarabiei" (nr.11).
1910 – Devine student la Academia teologica din Kiev, pe care a absolvit-o in 1914. In aceiasi ani, dupa marturisirea unui coleg, “Mateevici traia ca intr-o betie a cititului". Traduce mult din literatura rusa clasica si studiaza trecutul istoric si cultural al poporului sau.
1910- 1911 Publica in “Chisineovschie eparhialinie vedomosti" (nr.45, 49, 52 din 1910 si nr.42 din 1911) studiul lingvistic “Momente ale influentei bisericesti asupra originii si dezvoltarii istorice a limbii moldovenesti", precum si articolele “Motive religioase in credintele si obiceiurile moldovenilor basarabeni" (nr.9, 13, 14), “Bocetele funerare moldovenesti" (nr.38, 39, 40, 41).
1912 – Vede lumina tiparului (Chisineovschie eparhialinie vedomosti, nr. 12, 13, 19, 22, 23) articolul “Schita a traducerilor moldovenesti religioase si de trai".
1913 – Apare in revista “Luminatorul" (nr. 8, 9, 10, 11) studiul “Mitropolitul Gavril Banulescu - Bodoni".
1914 – Se casatoreste cu Teodora Borisovna Novitschi, absolva Academia teologica si se intoarce la Chisinau. La 22 septembrie e numit provizoriu profesor de limba greaca la seminarul unde invatase.
1915 – Tine o cuvantare in fata absolventilor seminarului din Chisinau. La 23 iunie viziteaza stravechea biserica din Causeni, pe care o gaseste “uimitor de bine pastrata".
1917 – In vara acestui an scrie poeziile: “Vad prabusirea", “Cantec de leagan", “Basarabenilor", “Frunza nucului", “Unora" s.a. La 17 iulie plasmuieste poezia Limba noastra, poate cea mai frumoasa oda inchinata limbii romane, care devine Imnul Republicii Moldova, (din 1994). La 13 august (stil vechi), bolnav de tifos exantematic, se stinge din viata la spitalul nr.1 din Chisinau si este inmormantat la cimitirul central de pe strada Armeneasca.
In anul 1934 la mormantul sau a fost ridicat un bust realizat de sculptorul Alexandru Plamadeala, pe care-l cunostea din 1910.
Sursa:Wikiprdia.ro