Proiectata pentru a fi cea mai mare catedrala din lume, Santa Maria del Fiore este astazi depasita ca dimensiuni de Catedrala Sf Petru de la Vatican, de Catedrala St Paul din Londra sau de cea din Milano. A fost proiectata de Arnolfo di Cambio in 1296, la dorinta florentinilor de a avea un lacas de rugaciune mai frumos decat cele din Pisa si Siena, cetati rivale, fiind ridicata pe ruinele unei biserici mai vechi, Santa Reparata. Cand a fost terminata era cea mai mare catedrala din Europa acelei epoci, putand adaposti 30.000 de credinciosi. Remarcabila pentru domul de 42 de metri si fatada, cu peretii acoperiti cu marmura de Carrara, Prato, Siena si Lavenza, un amestec inspirat de nuante si culori.
Domul Sfanta Maria del Fiore din Florenta - Italia
Basilica Sfanta Maria del Fiore este catedrala, sau domul, arhidiocezei romano-catolice din Florenta. Numele acesteia, care se traduce prin "Sfanta Maria a Florii" se refera la floarea de crin, simbolul Florentei sau la vechiul nume al orasului - Fiorenza. Pe de alta parte, un document din secolul al XV-lea sustine ca "floarea" se refera la Hristos. A fost construita pe locul unei alte catedrale, Santa Reparata, avand drept impuls noile catedrale extraordinare din Pisa si Siena.
La sfarsitul secolului al XIII-lea, biserica veche de noua secole ce ocupa acel loc nu mai era intr-o stare satisfacatoare. Mai mult, aceea devenise neincapatoare pentru populatia care a crescut rapid.
Catedrala a fost proiectata de Arnolfo di Cambio in anul 1296 in asa fel incat sa fie cea mai mare biserica romano-catolica din lume (chiar daca achita a suferit mai multe redimensionari, micsorandu-se unele parti ale bisericii). Arnolfo di Cambio este si arhitectul altor mari biserici precum Santa Croce si Palazzo Vecchio. Acesta a proiectat trei nave, toate terminandu-se sub domul octogonal, cu nava de la mijloc acoperind vechea biserica Santa Reparata. Prima piatra a fost asezata la 9 septembrie 1296 de catre cardinalul Valeriana, primul legat papal trimis vreodata la Florenta. Ridicarea acestui vast proiect a durat 170 de ani, adunand efortul colectiv al mai multor generatii.
Dupa moartea lui Arnolfo din 1302, lucrul la catedrala a incetinit sau a fost oprit pentru o perioada de 30 de ani. Lucrarile au fost impulsionate de descoperirea, in anul 1330, a moastelor Sf. Zanobius sub vechea Santa Reparata. In 1331, firma Arte della Lana a preluat patronajul lucrarilor la catedrala iar in 1334 aceasta l-a delegat pe Giotto ca supraveghetor al lucrarilor. Asistat de Andrea Pisano, acesta a continuat proiectul lui Cambio. Murind in 1337, lucrarile au ramas pe mana lui Andrea Pisano, pana ce a fost oprit de Plaga Neagra, in anul 1348.
Domul Sfanta Maria del Fiore din Florenta
A urmat apoi o serie de arhitecti. Francesco Talenti a terminat turnul clopotnita si a largit proiectul printr-o absida si capele laterale. Dupa 1359 acestuia i-a urmat Giovanni di Lapo Ghini care a a impartit nava centrala in patru parti patrate. Pana in anul 1375, vechea biserica Santa Reparata era deja jos. Nava a fost terminata in anul 1380, iar pana in 1418 doar domul mai ramasese neterminat.
Domul, larg de 42 de metri, a fost initial un dom din lemn, ridicat de Arnolfo di Cambio. Ridicarea cupolei de piatra peste bolta catedralei a adus mai multe dificultati tehnice. Exista deja un model de caramida din anul 1367 pentru dom.
Domul Sfanta Maria del Fiore din Florenta
In 1419 s-a tinut o prezentare de proiecte pentru viitorul dom al catedralei. Principalii participanti au fost Lorenzo Ghiberti (renumit pentru lucrul sau la "Portile Paradisului" de la Baptiseriu) si Filippo Brunelleschi.
Domul Sfanta Maria del Fiore din Florenta Domul Sfanta Maria del Fiore din Florenta
Brunelleschi si-a inspirat proiectul din cupola dubla a Panteonului din Roma. Acesta a proiectat un model de lemn si unul de piatra cu ajutorul lui Donatello si Nanni di Banco. Brunelleschi a castigat sustinerea proiectului, insa acesta nu a terminat proiectul intentionat, pentru a fi sigur ca el va conduce lucrarile la acesta.
Solutiile lui Brunelleschi au fost ingenioase si unice pana la acea data. Proiectul deosebit octagonal al domului, asezat pe a un tambur (cilindru) si nu chiar pe acoperis, a permis ridicarea domului fara a mai fi nevoie de schele asezata pe podeaua catedralei.
Domul Sfanta Maria del Fiore din Florenta
Imensa constructie cantareste 37.000 tone metrice si contine 4 milioane de caramizi. Arhitectul a facut mai multe desene si schimbari dealungul proiectului. Brunelleschi a trebuit sa inventeze masini speciale de ridicat pietre mari. Aceste masini speciale si tehnici ingenioase in constructie sunt aportul sau fundamental la architectura.
Ridicarea domului a inceput in 1420 si a tinut pana in 1436. A fost primul dom octagonal din istorie care a fost ridicat fara o structura de schele de lemn, si cel mai mare dom construit pana atunc (inca este cel mai mare dom din lume). Este unul dintre cele mai impresionante proiecte ale Renasterii.
Domul Sfanta Maria del Fiore din Florenta Domul Sfanta Maria del Fiore din Florenta
Acoperisul conic a fost incununat cu o cruce purtnad sfinte moaste, manopera a lui Verocchio din anul 1469. Acesta a folosit o masina speciala de ridicat greutati inventata de Leonardo da Vinci. Aceasta cruce ofera domului inaltimea totala de 114.5 metri. Sfera de la baza crucii a fost fulgerata si doborata la 17 iulie 1600. A fost inlocuita cu una si mai mare, doi ani mai tarziu.
Domul Sfanta Maria del Fiore din Florenta
Decoratiile de pe cilindrul domului ale lui Baccio d Agnolo nu au fost terminate niciodata, datorita faptului ca acestea nu au fost aprobate de Michelangelo. Abia 150 de ani mai tarziu acest dom va fi intrecut de domul lui Michelangelo din biserica Sfantul Petru din Vatican.
Domul Sfanta Maria del Fiore din Florenta
Ridicarea catedralei a inceput in anul 1296 dupa proiectul lui Arnolfo di Cambio si a fost inheiata in anul 1469 cu sfera si crucea de pe dom, ale lui Verrocchio. Fatada ramanea insa neterminata.