Saint Bernard
Saint-bernardul este o rasa de caine urias, cu o expresie oarecum trista.
Caine de talie mare, avand originea in Alpii Elvetiei unde a fost utilizat pentru paza gospodariilor si a turmelor, pentru carausie si tractiune. A devenit celebru in secolul al XIX-lea fiind folosit, datorita puterii si simtului sau remarcabil de orientare, pentru salvarea calatorilor care se rataceau sau erau inzapeziti in trecatorile alpine. Numele ii vine de la trecatoarea Saint Bernard, unde a trait si cel mai celebru reprezentant al rasei, ciinele Barry, care intre 1800 si 1812 a salvat 40 vieti omenesti si este considerat cainele national al Elvetiei.
Saint Bernardul modern este rezultatul unei selectii dirijate, la care au contribuit in mare masura crescatorii britanici pe la mijlocul secolului trecut, subliniindu-se in special aspectul sau masiv si fixarea caracteristicilor specifice ale coloratiei sale alb-rosii.
Se caracterizeaza prin capul foarte puternic, masiv, impozant, marcat prin pliuri ce-i brazdeaza fata, botul lat, cu aspect patratic si trufa marcanta, totdeauna de culoarea neagra. Ochii bruni sau caprui sunt de marime mijlocie, plasati spre fata, iar in cele mai multe cazuri pleoapa inferioara nu se inchide complet. Privirea este serioasa, inteligenta si mereu binevoitoare. Stopul este bine marcat.
Totul la acest caine exprima vigoare, membrele sunt musculoase, labele mari, trupul masiv, spatele lat, gatul scurt si puternic, tinut de obicei orizontal sau tn jos. Coada este prinsa sus, lata si puternica, lunga si foarte grea, in repaus cade in jos, fiind usor curbata la varf.
Se cunosc doua varietati, in functie de lungimea parului : Saint Bernardul cu par scurt si Saint Bernardul cu par lung.
Are un temperament foarte bland, este sensibil si foarte atasat de stapan. Este un baby-sitter ideal, intrucat se intelege foarte bine cu copii.
Are un instinct protector deosebit de dezvoltat si a fost folosit in trecut in Alpi pentru a salva calatorii din avalanse si de frig. Rasa asemanatoare: Terra Nova (caine)