Din aceeasi categorie
|
Baia Mare 1.103 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Castelul Corvinilor 668 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
02:28
|
Cetatea Colt - Hunedoaara (Castelul din Carpati) 1.913 vizite - 0 comentarii adaugat de Laur |
||||||||||||||||||
|
Biserica de piatra din Santamarie Orlea-Hunedoara 119 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
CASTELUL KENDEFFY-jud Hunedoara 204 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cheile Banitei-jud.Hunedoara 104 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Parcul National Retezat 1.354 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Biserica de piatra din Densus-Jud Hunedoara 128 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Maramures: Turnul Sfantului Stefan din Baia Mare 506 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Straja, judetul Hunedoara 212 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Turism
Hunedoara
| Adaugat de Cozana | 29.10.2012 |  Adauga
la favorite |
1.174 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteSituata in partea centrala a judetului Hunedoara, la 220-270 m altitudine, pe valea Cernei, la 19 km de municipiul Deva, Hunedoara ocupa o suprafata de 97 km². In teritoriul administrativ al municipiului sunt cuprinse localitatea Racastia si satele apartinatoare Bos, Gros, Hasdat si Pestisu Mare. Zona dispune de infrastructura obisnuita pentru un oras modern: retele de energie electrica, termica, gaze naturale si apa, statie de epurare, mijloace de transport in comun, cai de acces rutier si feroviar, telefonie fixa si mobila, servicii internet. Este strabatuta de DJ 687 : Santuhalm - Hunedoara, drum national care face legatura cu drumul European E68 care strabate tara de la Arad - Deva - Orastie - Sibiu - Brasov - Bucuresti si drumuri judetene care fac legatura intre Hunedoara si Calan, respectiv Hunedoara si Hateg.
Relief: deluros-muntos
Ape: raul Cerna
Resursele naturale: zacaminte de piatra, minereuri feroase, lemn, talc, potential in cresterea animalelor.
Gradul seismic: 6 Mercalli
Istorie
Atestata documentar la 1265 sub numele Hungnod, conform registrului de dijme papale, Hunedoara va cunoaste o dezvoltare impetuoasa si va juca un rol important in istoria Romaniei. Vechimea acestei asezari ce a luat nastere la poalele dealului Sanpetru la confluenta raurilor Cerna si Zlasti, este mult mai adanca in negurile timpului decat atestarea documentara. Arheologii au descoperit atat in vatra orasului cat si in satele din imprejurimi de unde isi trage seva, urme de locuire, datand din epoca pietrei. De asemenea pe Dealul Sanpetrului dainuiesc intr-o deplina succesiune urme materiale din epoca bronzului si a fierului. Au fost gasite pe terasele din jurul cetatii un depozit, mai mult de o tona de lupe mari de fier si un atelier metalurgic comportand opt cuptoare din vremea daco-getilor. In actualul areal de locuire al hunedorenilor s-au descoperit tezaure monetare din vremea dacilor, cunoscute sub denumirea “de tip Hunedoara", precum si monede romane de tip republican sau imperial cuprinzand o perioada de timp indelungata (183 i.Hr.-sec. III. d.Hr.) ceea ce dovedeste puternice contacte economice si nu numai, intre doua civilizatii, una a “cetatii eterne Roma" si alta plamadita de nemuritorii antichitatii daco-getice.
In urma cuceririi Daciei de catre Imperiul Roman, zona Hunedoarei a atras atentia lumii romane prin bogatiile sale, in special fierul. Acest fapt este ilustrat de urmele descoperite la Teliuc, o villa rustica, pe dealul Sanpetru era un castru roman in care se instaleaza un post de paza a Legiunii a XIII-a Gemina. Urme s-au mai descoperit langa Castelul Huniazilor si langa gara. De asemenea, vestigii din aceasta epoca exista si in satele Cincis-Cerna, Pestisu Mare unde era un vicus (sat roman), Manerau, Nandru, Ghelari, etc.
In 1409, la 18 octombrie, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg daruieste si innobileaza pentru faptele militare deosebite pe cneazul Voicu din Cincis[necesita citare], fiul lui Sorb. In acelasi document pomeneste si pe alti membrii ai familiei ca stapanitori ai cetatii si domeniului regal Hunedoara. Este vorba de Magos (in romana Inalt) si Rados, fratii... si Ioan, fiul lui Voicu. Din acest moment, cetatea Hunedoara cunoaste o noua etapa a dezvoltarii sale. Iancu a amenajat cetatea pentru locuit, a construit sala cavalerilor si sala dietei in stil neogotic infrumusetat de logiile exterioare ale acestei sali. De asemenea s-a construit aripa si turnul “ne boisa"(nu te teme), un eventual loc de refugiu in caz de primejdie.
Dupa moartea lui Ioan de Hunedoara la 11 august 1456 la Zemun, langa Belgrad, in Ungaria au loc lupte interne pentru tron in care sunt implicati si succesorii eroului din Hunedoara, lupte care dau castig de cauza fiului lui Ioan, Matia Corvinul, care devine rege al Regatului Maghiar. In acest rastimp, sotia lui Ioan, Elisabeta, si fiul lor Matia vor continua lucrarile de modernizare; in aripa Matia, se picteaza fresca murala ce sugereaza originea romanesca a lui Ioan. Secolul al XVII-lea marcheaza noi lucrari la castel legate in mare parte de numele principelui Gabriel Bethlen. A fost construita aripa Bethlen (1622) asa cum o demonstreaza si o inscriptie descoperita pe ancadramentul unei ferestre.
In timpul Corvinestilor, Hunedoara devine targ (= oppidum) al fierului, metal pe care padurenii il valorifica pentru alte produse, avand valoarea de moneda. Avantajul economic din aceasta epoca al domeniului si orasului Hunedoara se va mentine si in secolele urmatoare. Orasul va ajunge in secolul XVII la o stare prospera, locuitorii sai fiind scutiti de dari fata de stat. Au beneficiat de privilegii inca din vremea regelui Matia Corvinul, care in 1480 ii scuteste pe hunedoreni de plata oricaror dari, scutiri care se pastreaza si in secolele urmatoare. Ca urmare creste numarul locuitorilor care variaza intre 784 in 1512 si 896 in secolul al XVII.
Dupa moartea lui Matia Corvin, Hunedoara intra in stapanirea fiului acestuia, Ioan Corvin, care se stinge de tanar. Sotia sa Beatrice de Frangepan, se va recasatori cu Georg de Hohenzolern, marchiz de Brandenburg in 1509. Georg de Brandenburg nu se va stabili in Hunedoara. El va numi un castelan cu drept de reprezentare, pe Gheorghe Stolcz.
In 1514 a izbucnit rascoala taraneasca ce a fost condusa de Gheorghe Doja. Cu acest prilej, multi tarani de pe domeniul Hunedoarei au fost inchisi in cetate drept pedeapsa. Cu sprijinul nobilimii, Ioan Zapolya a inabusit rascoala.
Stema orasului in perioada interbelica
Sfarsitul sec. XVIII, precum si secolele XIX si XX, marcheza probleme noi, legate de constiinta de neam, de spiritualitate. Aici s-a dezvoltat o spiritualitate romaneasca autentica. In numeroasele biserici sau manastiri ortodoxe ca cele de la Cincis-Cerna, Plosca, Prislop, Nadastie, Manerau, Zlasti si altele au fost scoli de dascali, numerosi cnezi romani indeplinind functia de preoti si dieci. Din pacate nu cunoastem cu exactitate vechimea acestor locase de lumina.
Dupa Al Doilea Razboi Mondial, conform conceptiei vremii, industria hunedoareana a cunoscut o dezvoltare fara precedent. In preajma revolutiei din 1989, in Hunedoara, se produceau peste 3 mil. tone de otel, peste 2 mil. tone cocs metalurgic, incaltaminte, tricotaje etc. Aceasta dezvoltare a atras forta de munca. Populatia orasului a ajuns la un maximum de 89.000 locuitori. Ca urmare s-a dezvoltat spatiul de locuit, si s-au construit noi asezaminte de invatamant, sanatate sau cultura. S-au construit 12 scoli generale, 5 licee, un spital modern, un institut de invatamant superior, doua stadioane, o sala de sport, piscina, iar dupa 1989 s-a construit o popicarie moderna, capabila sa gazduiasca mari concursuri internationale. Conducerea supracentralizata, ineficienta cronica si sugrumarea oricarei urme de libera initiativa au provocat insa incepand din anii '80 degradarea economiei. Din cauza saraciei tot mai accentuate, a lipsei de libertate si a opresiunii s-au creat tensiuni sociale si nemultumiri ce au explodat in decembrie 1989. Primul primar de dupa 1989 al Hunedoarei a fost dl.ing. Marcu Ioan, urmat apoi in 1990 de dl.ing. Doda Viorel. In urma alegerilor din 1992 a devenit primar dl.ec. Remus Maris, care a fost reales si in legislaturile urmatoare (1996-2000, 2000-2004), iar in urma alegerilor din 2004 a fost ales primar dl.ing. Schiau Nicolae. In urma alegerilor din 2008 si pana in 2012 dl. Ovidiu Hada (PNL) a fost primarul Hunedoarei.Din iunie 2012 a fost ales dl. Arion Viorel (USP) ca primar al municipiului Hunedoara.
Relief: deluros-muntos
Ape: raul Cerna
Resursele naturale: zacaminte de piatra, minereuri feroase, lemn, talc, potential in cresterea animalelor.
Gradul seismic: 6 Mercalli
Istorie
Atestata documentar la 1265 sub numele Hungnod, conform registrului de dijme papale, Hunedoara va cunoaste o dezvoltare impetuoasa si va juca un rol important in istoria Romaniei. Vechimea acestei asezari ce a luat nastere la poalele dealului Sanpetru la confluenta raurilor Cerna si Zlasti, este mult mai adanca in negurile timpului decat atestarea documentara. Arheologii au descoperit atat in vatra orasului cat si in satele din imprejurimi de unde isi trage seva, urme de locuire, datand din epoca pietrei. De asemenea pe Dealul Sanpetrului dainuiesc intr-o deplina succesiune urme materiale din epoca bronzului si a fierului. Au fost gasite pe terasele din jurul cetatii un depozit, mai mult de o tona de lupe mari de fier si un atelier metalurgic comportand opt cuptoare din vremea daco-getilor. In actualul areal de locuire al hunedorenilor s-au descoperit tezaure monetare din vremea dacilor, cunoscute sub denumirea “de tip Hunedoara", precum si monede romane de tip republican sau imperial cuprinzand o perioada de timp indelungata (183 i.Hr.-sec. III. d.Hr.) ceea ce dovedeste puternice contacte economice si nu numai, intre doua civilizatii, una a “cetatii eterne Roma" si alta plamadita de nemuritorii antichitatii daco-getice.
In urma cuceririi Daciei de catre Imperiul Roman, zona Hunedoarei a atras atentia lumii romane prin bogatiile sale, in special fierul. Acest fapt este ilustrat de urmele descoperite la Teliuc, o villa rustica, pe dealul Sanpetru era un castru roman in care se instaleaza un post de paza a Legiunii a XIII-a Gemina. Urme s-au mai descoperit langa Castelul Huniazilor si langa gara. De asemenea, vestigii din aceasta epoca exista si in satele Cincis-Cerna, Pestisu Mare unde era un vicus (sat roman), Manerau, Nandru, Ghelari, etc.
In 1409, la 18 octombrie, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg daruieste si innobileaza pentru faptele militare deosebite pe cneazul Voicu din Cincis[necesita citare], fiul lui Sorb. In acelasi document pomeneste si pe alti membrii ai familiei ca stapanitori ai cetatii si domeniului regal Hunedoara. Este vorba de Magos (in romana Inalt) si Rados, fratii... si Ioan, fiul lui Voicu. Din acest moment, cetatea Hunedoara cunoaste o noua etapa a dezvoltarii sale. Iancu a amenajat cetatea pentru locuit, a construit sala cavalerilor si sala dietei in stil neogotic infrumusetat de logiile exterioare ale acestei sali. De asemenea s-a construit aripa si turnul “ne boisa"(nu te teme), un eventual loc de refugiu in caz de primejdie.
Dupa moartea lui Ioan de Hunedoara la 11 august 1456 la Zemun, langa Belgrad, in Ungaria au loc lupte interne pentru tron in care sunt implicati si succesorii eroului din Hunedoara, lupte care dau castig de cauza fiului lui Ioan, Matia Corvinul, care devine rege al Regatului Maghiar. In acest rastimp, sotia lui Ioan, Elisabeta, si fiul lor Matia vor continua lucrarile de modernizare; in aripa Matia, se picteaza fresca murala ce sugereaza originea romanesca a lui Ioan. Secolul al XVII-lea marcheaza noi lucrari la castel legate in mare parte de numele principelui Gabriel Bethlen. A fost construita aripa Bethlen (1622) asa cum o demonstreaza si o inscriptie descoperita pe ancadramentul unei ferestre.
In timpul Corvinestilor, Hunedoara devine targ (= oppidum) al fierului, metal pe care padurenii il valorifica pentru alte produse, avand valoarea de moneda. Avantajul economic din aceasta epoca al domeniului si orasului Hunedoara se va mentine si in secolele urmatoare. Orasul va ajunge in secolul XVII la o stare prospera, locuitorii sai fiind scutiti de dari fata de stat. Au beneficiat de privilegii inca din vremea regelui Matia Corvinul, care in 1480 ii scuteste pe hunedoreni de plata oricaror dari, scutiri care se pastreaza si in secolele urmatoare. Ca urmare creste numarul locuitorilor care variaza intre 784 in 1512 si 896 in secolul al XVII.
Dupa moartea lui Matia Corvin, Hunedoara intra in stapanirea fiului acestuia, Ioan Corvin, care se stinge de tanar. Sotia sa Beatrice de Frangepan, se va recasatori cu Georg de Hohenzolern, marchiz de Brandenburg in 1509. Georg de Brandenburg nu se va stabili in Hunedoara. El va numi un castelan cu drept de reprezentare, pe Gheorghe Stolcz.
In 1514 a izbucnit rascoala taraneasca ce a fost condusa de Gheorghe Doja. Cu acest prilej, multi tarani de pe domeniul Hunedoarei au fost inchisi in cetate drept pedeapsa. Cu sprijinul nobilimii, Ioan Zapolya a inabusit rascoala.
Stema orasului in perioada interbelica
Sfarsitul sec. XVIII, precum si secolele XIX si XX, marcheza probleme noi, legate de constiinta de neam, de spiritualitate. Aici s-a dezvoltat o spiritualitate romaneasca autentica. In numeroasele biserici sau manastiri ortodoxe ca cele de la Cincis-Cerna, Plosca, Prislop, Nadastie, Manerau, Zlasti si altele au fost scoli de dascali, numerosi cnezi romani indeplinind functia de preoti si dieci. Din pacate nu cunoastem cu exactitate vechimea acestor locase de lumina.
Dupa Al Doilea Razboi Mondial, conform conceptiei vremii, industria hunedoareana a cunoscut o dezvoltare fara precedent. In preajma revolutiei din 1989, in Hunedoara, se produceau peste 3 mil. tone de otel, peste 2 mil. tone cocs metalurgic, incaltaminte, tricotaje etc. Aceasta dezvoltare a atras forta de munca. Populatia orasului a ajuns la un maximum de 89.000 locuitori. Ca urmare s-a dezvoltat spatiul de locuit, si s-au construit noi asezaminte de invatamant, sanatate sau cultura. S-au construit 12 scoli generale, 5 licee, un spital modern, un institut de invatamant superior, doua stadioane, o sala de sport, piscina, iar dupa 1989 s-a construit o popicarie moderna, capabila sa gazduiasca mari concursuri internationale. Conducerea supracentralizata, ineficienta cronica si sugrumarea oricarei urme de libera initiativa au provocat insa incepand din anii '80 degradarea economiei. Din cauza saraciei tot mai accentuate, a lipsei de libertate si a opresiunii s-au creat tensiuni sociale si nemultumiri ce au explodat in decembrie 1989. Primul primar de dupa 1989 al Hunedoarei a fost dl.ing. Marcu Ioan, urmat apoi in 1990 de dl.ing. Doda Viorel. In urma alegerilor din 1992 a devenit primar dl.ec. Remus Maris, care a fost reales si in legislaturile urmatoare (1996-2000, 2000-2004), iar in urma alegerilor din 2004 a fost ales primar dl.ing. Schiau Nicolae. In urma alegerilor din 2008 si pana in 2012 dl. Ovidiu Hada (PNL) a fost primarul Hunedoarei.Din iunie 2012 a fost ales dl. Arion Viorel (USP) ca primar al municipiului Hunedoara.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.