Din aceeasi categorie
|
Targul de Craciun de la Alba Iulia 11 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ocna Mures 197 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Alba -Italia 1.036 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cele mai spectaculoase cetati medievale din Romania 244 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Rapa Rosie -judetul Alba 385 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Top 10 locuri de vizitat in Romania - Ghid de calatorie 316 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Manastirea Afteia jud Alba 574 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Zona turistica Montpesa 214 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Gdansk, orasul vechi,Polonia 114 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Chisinau 1.469 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Turism
Orasul Alba-Iulia
| Adaugat de Cozana | 15.10.2012 |  Adauga
la favorite |
1.415 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteAlba Iulia, mai demult Balgrad este un municipiu situat pe malul raului Mures, resedinta judetului Alba, Transilvania, Romania.
Intre anii 1541 si 1711 orasul a fost, cu unele intreruperi, resedinta si astfel capitala politica a Transilvaniei. Pentru o scurta perioada de timp, incepand cu recunoasterea principelui Sigismund Bathory drept suveran al Moldovei si al Tarii Romanesti (1595) a fost si capitala a acestor state, proiectul politic find continuat de Mihai Viteazul.
Alba Iulia a fost asadar prima capitala a celor trei provincii romanesti. La Alba Iulia a avut loc Marea Adunare Nationala de la 1 decembrie 1918, care a stat la baza infaptuirii unirii Transilvaniei si a Banatului cu Regatul Romaniei. In anul 1922 a avut loc la Alba Iulia ceremonia oficiala de incoronare a regilor Romaniei Mari, Ferdinand I si Maria, moment care a consfintit importanta istorica a orasului si rolul de capitala istorica.
Etimologie
Inainte de cucerirea romana in apropierea actualului oras exista localitatea dacica Apoulon, important centru fortificat mentionat pe hartile vremii. Dupa cucerirea Daciei de catre Traian, orasul s-a numit Apulum, iar fortificatia dacica preexistenta a fost extinsa prin efortul soldatilor Legiunii a XIII-a Gemina stationate aici. Ruinele zidului roman si ale portii sunt foarte bine conservate si pot fi vizitate in „Traseul celor trei fortificatii" din cartierul Cetate. Dupa retragerea administratiei romane sub Aurelian, in anul 271, viata urbana s-a stins treptat. In evul mediu orasul apare din nou atestat in anul 1199, de aceasta data sub numele de Alba Iulia (Cetatea Alba a lui Gyula), centru al administratiei Regatul Ungariei din Transilvania, colonizat cu sasi si devenit resedinta a Episcopiei Catolice a Transilvaniei.[2], iar mai apoi drept capitala a Principatului Transilvaniei. Denumirea latina a orasului a fost tradusa in documentele medievale redactate in limba slavona drept Balgrad (Cetatea Alba). Mihai Viteazu si-a facut intrarea triumfatoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599, primind cheile fortaretei de la episcopul Napragy, stabilind aici prima capitala vremelnica a tuturor romanilor. Numele orasului a fost asociat ulterior cu dezideratul de unitate a romanilor, desavarsita la 1 decembrie 1918, prin decizia Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia.
Istorie
Alba Iulia in Harta Iosefina a Transilvaniei, 1769-1773
Biserica romana unita din cartierul Maieri (1713)
Numeroase izvoare atesta, inainte de a ne fi fost transmis numele sau prin documente istorice scrise, existenta pe acest teritoriu si in imprejurimile lui imediate, a unor asezari preistorice datand din mileniul al V-lea i.C.; in partea de nord a orasului s-a descoperit o importanta asezare neolitica (5000-1900 i.C.), care a fost locuita de triburi de pastori si agricultori. In numeroase puncte de pe teritoriul orasului - La vii, Platoul romanilor - au fost scoase la iveala obiecte din epoca bronzului (1700-1000 i.C.).
Demna de mentionat este si cetatea de pamant din epoca fierului, descoperita pe inaltimile din stanga Muresului, la Teleac (4 km spre nord-est de Alba Iulia). Aceasta cetate, datata pe la jumatatea mileniului I i.C. este fortificata cu valuri de pamant si santuri, ingloband un teren de aproape 30 ha. Aici, pe cursul mijlociu al Muresului, a fost, probabil, un centru tribal tracic de seama. O ramura a tracilor va atinge in curand un apogeu politic, social si economic al acestor locuri si acestia sunt dacii. Ei pun bazele unei asezari puternice - Apoulon - ce se va impune mai tarziu.
In jurul castrului intemeiat de romani, au luat nastere doua orase cu numele de Colonia Aurelia Apulensis si Colonia Nova Apulensis.
Articol principal: Castrul roman Apulum.
In anul 953 capetenia maghiara Zsombor s-a botezat, luand numele de Iuliu (Gyula)[necesita citare]. Pentru a deosebi „Cetatea Alba" din Transilvania de celelalte orase cu acelasi nume (ex. Alba Regala, Szekesfehervar, respectiv Belgrad, Nandorfehervar), maghiarii au denumit cetatea de pe Mures "Gyulafehervar", adica „Cetatea Alba a lui Jula" (in maghiara „Gyula"). Numele a fost tradus in latina - „Alba Iulia". Acest nume este folosit si astazi.
Alba Iulia a fost capitala principatului Transilvaniei (1542-1690), dupa ce in prima faza a depins de episcopul Transilvaniei. Din a doua jumatate a secolului XVI, dupa disparitia Regatului ungar in urma infrangerii suferite in fata trupelor otomane la Mohacs (1526), Transilvania devine tributara Portii, bucurandu-se insa de o deplina autonomie interna. Si-a putut astfel continua nestanjenita dezvoltarea culturala.
Din 1576, cand pe tron se urca Stefan Bathory, voievodul dintre 1571 si 1575, devenit acum principe, dar si rege al Poloniei, situatia la curtea transilvana se schimba radical. In final de epoca renascentista, plina de acerbe confruntari intre Reforma si Contrareforma, dar si de presiunea puterii otomane, la curtea de la Alba Iulia domneste o adevarata dinastie de principi „apuseni" - Bathorestii.
Palatul principilor Transilvaniei, initial unul episcopal, a fost refacut din temelii de catre Ioan II Sigismund (1540-1551, 1556-1571). Bathorestii au fost cei care i-au dat stralucirea. Primul, in ordine cronologica, Stefan Bathory, l-a refacut in stil italian. El si-a legat numele si de alte constructii, cum ar fi podul peste Mures si apeductul din palat. Iar nepotul sau, principele Sigismund (1581-1597, 1598-1599, 1600-1601), s-a remarcat si el prin mici adaosuri. In 1590 a cerut sa fie reconstruita orga catedralei, distrusa in timpul confruntarilor religioase din 1566.
La 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul a intrat in Alba Iulia, realizand unirea politica a Transilvaniei, Moldovei si Tarii Romanesti sub carmuirea sa. Cheile orasului i-au fost inmanate de episcopul Demetrius Napragyi, cel care a devenit cancelar al Transilvaniei in timpul lui Mihai Viteazul.
La 7 octombrie 1698 a avut loc la Alba Iulia Sinodul de Unire cu Biserica Romei, sinod prezidat de mitropolitul Atanasie Anghel.
Unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Romania a fost proclamata la 1 decembrie 1918 prin Declaratia de la Alba Iulia.
La 15 octombrie 1922 a avut loc in fata Catedralei Reintregirii, incoronarea regelui Ferdinand I si a reginei Maria, simbolizand actul unirii tuturor provinciilor istorice romanesti cu Tara, sub sceptrul aceluiasi monarh.
La 6 mai 1928 a fost organizata de Partidul National-Taranesc, in cadrul unei vaste campanii de rasturnare a guvernului liberal, o adunare la care au participat circa 100.000 de cetateni.
In anul 1933 orasul nord-italian Alessandria a donat orasului Alba Iulia o copie a “Statuii Lupoaicei" (“Lupa Capitolina"), ca semn al mostenirii culturale latine comune. La data de 13.04.2007 a avut loc inaugurarea oficiala a „Pietei Allessandria" in Alba Iulia, in care este amplasata statuia „Lupa Capitolina", ca simbol al infratirii dintre Alba Iulia si Alessandria.
In urma reformei administrative din 1968 orasul a devenit municipiu.
La 1 decembrie 1990, la Alba Iulia s-a sarbatorit pentru prima oara ziua nationala a Romaniei.
Intre anii 1541 si 1711 orasul a fost, cu unele intreruperi, resedinta si astfel capitala politica a Transilvaniei. Pentru o scurta perioada de timp, incepand cu recunoasterea principelui Sigismund Bathory drept suveran al Moldovei si al Tarii Romanesti (1595) a fost si capitala a acestor state, proiectul politic find continuat de Mihai Viteazul.
Alba Iulia a fost asadar prima capitala a celor trei provincii romanesti. La Alba Iulia a avut loc Marea Adunare Nationala de la 1 decembrie 1918, care a stat la baza infaptuirii unirii Transilvaniei si a Banatului cu Regatul Romaniei. In anul 1922 a avut loc la Alba Iulia ceremonia oficiala de incoronare a regilor Romaniei Mari, Ferdinand I si Maria, moment care a consfintit importanta istorica a orasului si rolul de capitala istorica.
Etimologie
Inainte de cucerirea romana in apropierea actualului oras exista localitatea dacica Apoulon, important centru fortificat mentionat pe hartile vremii. Dupa cucerirea Daciei de catre Traian, orasul s-a numit Apulum, iar fortificatia dacica preexistenta a fost extinsa prin efortul soldatilor Legiunii a XIII-a Gemina stationate aici. Ruinele zidului roman si ale portii sunt foarte bine conservate si pot fi vizitate in „Traseul celor trei fortificatii" din cartierul Cetate. Dupa retragerea administratiei romane sub Aurelian, in anul 271, viata urbana s-a stins treptat. In evul mediu orasul apare din nou atestat in anul 1199, de aceasta data sub numele de Alba Iulia (Cetatea Alba a lui Gyula), centru al administratiei Regatul Ungariei din Transilvania, colonizat cu sasi si devenit resedinta a Episcopiei Catolice a Transilvaniei.[2], iar mai apoi drept capitala a Principatului Transilvaniei. Denumirea latina a orasului a fost tradusa in documentele medievale redactate in limba slavona drept Balgrad (Cetatea Alba). Mihai Viteazu si-a facut intrarea triumfatoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599, primind cheile fortaretei de la episcopul Napragy, stabilind aici prima capitala vremelnica a tuturor romanilor. Numele orasului a fost asociat ulterior cu dezideratul de unitate a romanilor, desavarsita la 1 decembrie 1918, prin decizia Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia.
Istorie
Alba Iulia in Harta Iosefina a Transilvaniei, 1769-1773
Biserica romana unita din cartierul Maieri (1713)
Numeroase izvoare atesta, inainte de a ne fi fost transmis numele sau prin documente istorice scrise, existenta pe acest teritoriu si in imprejurimile lui imediate, a unor asezari preistorice datand din mileniul al V-lea i.C.; in partea de nord a orasului s-a descoperit o importanta asezare neolitica (5000-1900 i.C.), care a fost locuita de triburi de pastori si agricultori. In numeroase puncte de pe teritoriul orasului - La vii, Platoul romanilor - au fost scoase la iveala obiecte din epoca bronzului (1700-1000 i.C.).
Demna de mentionat este si cetatea de pamant din epoca fierului, descoperita pe inaltimile din stanga Muresului, la Teleac (4 km spre nord-est de Alba Iulia). Aceasta cetate, datata pe la jumatatea mileniului I i.C. este fortificata cu valuri de pamant si santuri, ingloband un teren de aproape 30 ha. Aici, pe cursul mijlociu al Muresului, a fost, probabil, un centru tribal tracic de seama. O ramura a tracilor va atinge in curand un apogeu politic, social si economic al acestor locuri si acestia sunt dacii. Ei pun bazele unei asezari puternice - Apoulon - ce se va impune mai tarziu.
In jurul castrului intemeiat de romani, au luat nastere doua orase cu numele de Colonia Aurelia Apulensis si Colonia Nova Apulensis.
Articol principal: Castrul roman Apulum.
In anul 953 capetenia maghiara Zsombor s-a botezat, luand numele de Iuliu (Gyula)[necesita citare]. Pentru a deosebi „Cetatea Alba" din Transilvania de celelalte orase cu acelasi nume (ex. Alba Regala, Szekesfehervar, respectiv Belgrad, Nandorfehervar), maghiarii au denumit cetatea de pe Mures "Gyulafehervar", adica „Cetatea Alba a lui Jula" (in maghiara „Gyula"). Numele a fost tradus in latina - „Alba Iulia". Acest nume este folosit si astazi.
Alba Iulia a fost capitala principatului Transilvaniei (1542-1690), dupa ce in prima faza a depins de episcopul Transilvaniei. Din a doua jumatate a secolului XVI, dupa disparitia Regatului ungar in urma infrangerii suferite in fata trupelor otomane la Mohacs (1526), Transilvania devine tributara Portii, bucurandu-se insa de o deplina autonomie interna. Si-a putut astfel continua nestanjenita dezvoltarea culturala.
Din 1576, cand pe tron se urca Stefan Bathory, voievodul dintre 1571 si 1575, devenit acum principe, dar si rege al Poloniei, situatia la curtea transilvana se schimba radical. In final de epoca renascentista, plina de acerbe confruntari intre Reforma si Contrareforma, dar si de presiunea puterii otomane, la curtea de la Alba Iulia domneste o adevarata dinastie de principi „apuseni" - Bathorestii.
Palatul principilor Transilvaniei, initial unul episcopal, a fost refacut din temelii de catre Ioan II Sigismund (1540-1551, 1556-1571). Bathorestii au fost cei care i-au dat stralucirea. Primul, in ordine cronologica, Stefan Bathory, l-a refacut in stil italian. El si-a legat numele si de alte constructii, cum ar fi podul peste Mures si apeductul din palat. Iar nepotul sau, principele Sigismund (1581-1597, 1598-1599, 1600-1601), s-a remarcat si el prin mici adaosuri. In 1590 a cerut sa fie reconstruita orga catedralei, distrusa in timpul confruntarilor religioase din 1566.
La 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul a intrat in Alba Iulia, realizand unirea politica a Transilvaniei, Moldovei si Tarii Romanesti sub carmuirea sa. Cheile orasului i-au fost inmanate de episcopul Demetrius Napragyi, cel care a devenit cancelar al Transilvaniei in timpul lui Mihai Viteazul.
La 7 octombrie 1698 a avut loc la Alba Iulia Sinodul de Unire cu Biserica Romei, sinod prezidat de mitropolitul Atanasie Anghel.
Unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Romania a fost proclamata la 1 decembrie 1918 prin Declaratia de la Alba Iulia.
La 15 octombrie 1922 a avut loc in fata Catedralei Reintregirii, incoronarea regelui Ferdinand I si a reginei Maria, simbolizand actul unirii tuturor provinciilor istorice romanesti cu Tara, sub sceptrul aceluiasi monarh.
La 6 mai 1928 a fost organizata de Partidul National-Taranesc, in cadrul unei vaste campanii de rasturnare a guvernului liberal, o adunare la care au participat circa 100.000 de cetateni.
In anul 1933 orasul nord-italian Alessandria a donat orasului Alba Iulia o copie a “Statuii Lupoaicei" (“Lupa Capitolina"), ca semn al mostenirii culturale latine comune. La data de 13.04.2007 a avut loc inaugurarea oficiala a „Pietei Allessandria" in Alba Iulia, in care este amplasata statuia „Lupa Capitolina", ca simbol al infratirii dintre Alba Iulia si Alessandria.
In urma reformei administrative din 1968 orasul a devenit municipiu.
La 1 decembrie 1990, la Alba Iulia s-a sarbatorit pentru prima oara ziua nationala a Romaniei.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.