Din aceeasi categorie
|
Manastirea Hurezi 22 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Straja, judetul Hunedoara 261 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ranca 1.362 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Zona turistica Montpesa 201 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Sovata 201 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Manastirea Baia de Arama 312 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Targu Mures 1.141 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ramnicu Valcea 1.231 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pestera interzisa Baile Herculane 1.417 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cele mai spectaculoase cetati medievale din Romania 229 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Turism
Targu Jiu
| Adaugat de Cozana | 05.10.2012 |  Adauga
la favorite |
915 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteMunicipiul Targu Jiu si-a luat numele de la vijeliosul rau Jiu de care este strabatut de la nord la sud si care, in decursul timpului, si-a mutat albia de la Dealul Prejbei inspre apus, formand trei terase ce constituie teritoriul de azi al localitatii. Inainte de cucerirea Daciei de catre romani, localitatea era un sat aflat pe un teritoriu cu insule si paduri, situate intre cursurile Jiului, Hodinaului, Voivodiciului, Putnei si Paschiei. El oferea astfel un bun adapost locuitorilor, pe care ii apara impotriva navalirilor din afara.
Imagine dinspre Coloana Infinitului
Aici se intersectau importante drumuri comerciale care faceau legatura intre Dunare, Drobeta Turnu-Severin si Transilvania cu un centru roman de pe Olt. In preajma sa stationau cohorte romane, incartiruite in asezari fortificate. In timpul razboaielor de cucerire a Daciei, o parte din armata romana, conform marturiilor istorice, a trecut prin localitate. Eruditul om de cultura gorjean Alexandru Stefulescu sustine intr-o lucrare a sa despre Targu Jiu, ca in vremea romanilor localitatea era un vicus, o statiune comerciala. Sapaturile efectuate pentru construirea liniei ferate Targu Jiu - Rovinari au scos la iveala in partea de sud-est a orasului un mozaic, tigla si caramizi romane, precum si ceramica asemanatoare celei descoperite in apropierea castrului roman de la Bumbesti-Jiu.
Orasul este mentionat pentru prima oara in anul 1406 sub numele de "Jiul", intr-o porunca data manastirii Tismana de catre voievodul Mircea cel Batran. Tot in secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima data in documente avand calitatea de targ. Cu timpul, in izvoarele istorice apar si mentiuni ce indica o cristalizare a vietii orasenesti. Orasul pomenit ca atare, de un document din anul 1611 dat de Radu Mihnea, este atestat ca organizare municipala, avand la conducerea treburilor orasenesti un jude si mai multi pargari. In secolele XVI-XVII, istoria orasului consemneaza unele lupte ale locuitorilor sai cu vecinii, pentru hotarnicirea proprietatii Targu Jiului. Starea economica infloritoare a unora dintre ei le permitea in timpul domniei lui Neagoe Basarab sa-si cumpere noi suprafete de pamanturi.
In secolul al XVII-lea Targu Jiu indeplineste functia de resedinta a Gorjului. El a adapostit adesea, in vremuri de restriste, pe unii domnitori ai tarii cum ar fi: Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu. In anul 1631 orasul a fost teatrul conflictului dintre trupele boierului Matei Basarab si cele ale lui Leon Voda Tomsa. In anul 1716, la Targu Jiu si Bengesti au fost infrante cetele trimise de catre Nicolae Mavrocordat impotriva boierilor ostili turcilor. Impotriva acestui domnitor avea sa se lanseze, in 1719 memoriul a 66 de boieri gorjeni catre principele Eugeniu de Savoia in care se plangeau de faradelegile boierilor Baleanu si Stirbei, partizani ai turcilor. La sfarsitul secolului XVIII si la inceputul secolului XIX, orasul este supus jafurilor unor bande turcesti, pasvangii la 1800, carjalii si adalaii la 1814-1815.
In prima jumatate a secolului al XIX-lea orasul este martorul unor evenimente insemnate. Astfel, la 21 ianuarie 1821 venind de la Bucuresti, Tudor Vladimirescu ajunge la Targu Jiu, unde gaseste elemente favorabile marilor sale planuri, pe care le va sustine cateva zile mai tarziu pe Campia Padesului. In anul revolutionar 1848, locuitorii orasului, in prezenta reprezentantilor guvernului provizoriu demonstreaza impotriva Regulamentului Organic pe care il ard pe Dealul Prejbei. Un episod aparte, in istoria bataliilor de pe Jiu din toamna anului 1916, il constituie lupta de la Podul Jiului din 14 octombrie 1916. "Aici - spune un document contemporan - batranii, femeile, cercetasii si copiii Gorjului au oprit navala vrajmasa, aparandu-si cu vitejie caminurile".
Din randul populatiei gorjene s-a ridicat si tanara eroina Ecaterina Teodoroiu originara din Vadeni, azi cartier al orasului, care si-a dat viata pentru apararea pamantului stramosesc in timpul luptelor de la Marasesti din 1917. Pentru cinstirea memoriei acesteia, precum si a celorlalti eroi gorjeni in anul 1937 a fost realizat, sub conducerea lui Constantin Brancusi, ansamblul monumental devenit celebru pe toate meridianele globului.
Imagine dinspre Coloana Infinitului
Aici se intersectau importante drumuri comerciale care faceau legatura intre Dunare, Drobeta Turnu-Severin si Transilvania cu un centru roman de pe Olt. In preajma sa stationau cohorte romane, incartiruite in asezari fortificate. In timpul razboaielor de cucerire a Daciei, o parte din armata romana, conform marturiilor istorice, a trecut prin localitate. Eruditul om de cultura gorjean Alexandru Stefulescu sustine intr-o lucrare a sa despre Targu Jiu, ca in vremea romanilor localitatea era un vicus, o statiune comerciala. Sapaturile efectuate pentru construirea liniei ferate Targu Jiu - Rovinari au scos la iveala in partea de sud-est a orasului un mozaic, tigla si caramizi romane, precum si ceramica asemanatoare celei descoperite in apropierea castrului roman de la Bumbesti-Jiu.
Orasul este mentionat pentru prima oara in anul 1406 sub numele de "Jiul", intr-o porunca data manastirii Tismana de catre voievodul Mircea cel Batran. Tot in secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima data in documente avand calitatea de targ. Cu timpul, in izvoarele istorice apar si mentiuni ce indica o cristalizare a vietii orasenesti. Orasul pomenit ca atare, de un document din anul 1611 dat de Radu Mihnea, este atestat ca organizare municipala, avand la conducerea treburilor orasenesti un jude si mai multi pargari. In secolele XVI-XVII, istoria orasului consemneaza unele lupte ale locuitorilor sai cu vecinii, pentru hotarnicirea proprietatii Targu Jiului. Starea economica infloritoare a unora dintre ei le permitea in timpul domniei lui Neagoe Basarab sa-si cumpere noi suprafete de pamanturi.
In secolul al XVII-lea Targu Jiu indeplineste functia de resedinta a Gorjului. El a adapostit adesea, in vremuri de restriste, pe unii domnitori ai tarii cum ar fi: Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu. In anul 1631 orasul a fost teatrul conflictului dintre trupele boierului Matei Basarab si cele ale lui Leon Voda Tomsa. In anul 1716, la Targu Jiu si Bengesti au fost infrante cetele trimise de catre Nicolae Mavrocordat impotriva boierilor ostili turcilor. Impotriva acestui domnitor avea sa se lanseze, in 1719 memoriul a 66 de boieri gorjeni catre principele Eugeniu de Savoia in care se plangeau de faradelegile boierilor Baleanu si Stirbei, partizani ai turcilor. La sfarsitul secolului XVIII si la inceputul secolului XIX, orasul este supus jafurilor unor bande turcesti, pasvangii la 1800, carjalii si adalaii la 1814-1815.
In prima jumatate a secolului al XIX-lea orasul este martorul unor evenimente insemnate. Astfel, la 21 ianuarie 1821 venind de la Bucuresti, Tudor Vladimirescu ajunge la Targu Jiu, unde gaseste elemente favorabile marilor sale planuri, pe care le va sustine cateva zile mai tarziu pe Campia Padesului. In anul revolutionar 1848, locuitorii orasului, in prezenta reprezentantilor guvernului provizoriu demonstreaza impotriva Regulamentului Organic pe care il ard pe Dealul Prejbei. Un episod aparte, in istoria bataliilor de pe Jiu din toamna anului 1916, il constituie lupta de la Podul Jiului din 14 octombrie 1916. "Aici - spune un document contemporan - batranii, femeile, cercetasii si copiii Gorjului au oprit navala vrajmasa, aparandu-si cu vitejie caminurile".
Din randul populatiei gorjene s-a ridicat si tanara eroina Ecaterina Teodoroiu originara din Vadeni, azi cartier al orasului, care si-a dat viata pentru apararea pamantului stramosesc in timpul luptelor de la Marasesti din 1917. Pentru cinstirea memoriei acesteia, precum si a celorlalti eroi gorjeni in anul 1937 a fost realizat, sub conducerea lui Constantin Brancusi, ansamblul monumental devenit celebru pe toate meridianele globului.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.