Targu Mures, mai demult Mures-Osorhei, Osorheiu, Targul Muresului (in maghiara Sunet Marosvasarhely, Szekelyvasarhely, Vasarhely, Ujszekelyvasar, Ujvasar, germana Neumarkt, Neumarkt am Mieresch, latina Novum Forum Siculorum) este resedinta si cel mai mare municipiu al judetului Mures, situat in centrul Transilvaniei istorice, pe ambele maluri ale cursului superior al raului Mures. In istorie a fost centrul cultural, industrial, economic si de educatie al Tinutului Secuiesc.[3] Targu Mures a fost resedinta Scaunului Mures, Comitatului Mures-Turda, apoi Regiunii Autonome Maghiare, iar in prezent este resedinta judetului Mures si centrul Zonei Metropolitane Targu Mures, care cuprinde inca douasprezece localitati in scopul crearii noi oportunitati de afaceri, al constructiei si amenajarii de locuinte si locuri de recreere, al atragerii de investitii mai consistente, si al coordonarii mai bune a proiectelor de mediu si infrastructura. Ca marime orasul este al saisprezecelea din Romania si al saselea din Transilvania.[4] Aici traieste cea mai mare comunitate maghiara urbana din Romania. [5]
Dintre obiectivele turistice ale orasului face parte Centrul, cu piata centrala, numita Piata Trandafirilor, unde se afla nenumarate cladiri construite in stil baroc, neoclasicist si secesionist, cum ar fi Biserica Sfantul Ioan Botezatorul, Turnul franciscanilor, Palatul Culturii sau fosta Primarie, care creeaza o atmosfera tipic perioadei dualiste. Zidurile cetatii medievale sunt dovada istoriei indelungate a orasului care a avut o putere politico-economica importanta in Principatul Transilvaniei, fapt atestat de faptul ca in interiorul Bisericii din Cetate au fost tinute nenumarate sinoduri protestante, 37 de adunari nationale, la care au participat personalitati ca Ludovic I al Ungariei, Ioan de Hunedoara sau Ioan Sigismund Zapolya. Totodata aici a fost ales ca principe regent al Ungariei si principe al Transilvaniei Francisc Rakoczi al II-lea.[6]
Situat in zona central-nordica a Romaniei, orasul are ca delimitare geografica raul Mures si dealul Cornesti. Targu Mures se invecineaza cu comunele Sangeorgiu de Mures, Cristesti, Livezeni, Santana de Mures si Sancraiu de Mures.
Actuala stema a municipiului Targu Mures a fost adoptata de Guvernul Romaniei in 9 iunie 2000 cu numarul 486. Luarea deciziei a fost facuta dupa ce majoritatea consilierilor locali au decis reintoarcerea la valorile istorice dupa o lunga perioada a comunismului in care tot ce era vechi a devenit neglijat.
Stema orasului este compus dintr-un scut in care, pe camp albastru, un brat drept armat din argint tine transversal spre coltul stang superior al scutului o spada din argint, cu manerul si garda din aur, strapungand un cap natural de urs, iar in coltul din dreapta sus se afla o balanta din aur cu talgerele in echilibru. Scutul este timbrat de o coroana murala din argint cu sapte turnuri crenelate care a fost folosit inca in perioada interbelica.[68]
Elementele folosite au o conatatie simbolica. Bratul armat cu spada din argint strapungand un cap natural de urs simbolizeaza lupta pentru aparare, eroism, vitejie si sacrificiu pentru cauza nobila. Astfel stema face aluzie la faptul ca orasul cu Cetatea Medievala a avut un rol important in istoria Tinutului Secuiesc, iar luptele sub zidurile cetatii n-au sfarsit in fiecare data cu succese. Intre anii 1602-1603 trupele lui Basta au cucerit orasul si au dat foc atat caselor oamenilor, cat si Bisericii Reformate.[69] Balanta din aur cu talgerele in echilibru reprezinta rolul pe care l-au avut unele institutii, cum ar fi Tabula Regia, prima data in sistemul judiciar din Scaunul Mures, apoi cel din Transilvania.[70] Coroana murala din argint cu sapte turnuri crenelate simbolizeaza rangul de resedinta de municipiu.