Mannheim este un oras in sud-vestul Germaniei (landul Baden-Wurttemberg), situat la varsarea raului Neckar in fluviul Rin. Are 310 mii locuitori, fiind al doilea oras ca marime (dupa Stuttgart) al landului. Este un important centru industrial si universitar
De vizitat
Fostul castel princiar, azi sediu al Universitatii din Mannheim. Ansamblul a fost construit intre 1720 si 1760, in mare parte pe baza planurilor lui Louis Remy (Rouge) de la Fosse, dar initial sub intendenta constructorului sef Johann Kaspar Herwarthel. Acesta a murit in 1720 si a fost inlocuit cu Johann Clemens Froimont. In prima faza de constructie au fost ridicate pana in 1725 corpul central al castelului (Corps de logis), cu exceptia Pavilionului Central cu scara principala si Rittersaal, precum si a aripilor laterale. Intr-o a doua faza, din 1725 pana in 1736, s-au adaugat constructiei rizalitii aripilor laterale, altanul fatadei spre gradina si pavilionul central al corpului principal, sub intendenta arhitectului Guillaume d'Hauberat. In aceasta perioada au fost finisate si celelalte elemente ale acestui corp, in mai 1731 a fost sfintita biserica resedintei. Cea de-a treia faza de constructii a fost condusa de inginerul Alessandro Galli da Bibiena, membru al unei celebre familii de arhitecti si scenografi italieni. In aceasta faza, care a durat din 1737 pana in 1742, a fost ridicata aripa de vest si casa operei. Sub domnia lui Carl Theodor (1742-1750) s-a construit aripa estica. Constructor sef a devenit dupa moartea lui Bibiena si d'Hauberat Nicolas de Pigage, care a desavarsit intre 1750 si 1760 aripa de est cu biblioteca princiara, cu colaborarea lui Franz Wilhelm Rabaliatti. La decorul bogat al resedintei au contribuit pictorii Cosmas Damian Asam, Antonio Pellegrini si Lambert Krahe, precum si sculptorii Paul Egell, J. M. van den Branden si Peter Anton von Verschaffelt. In 1795 proiectilele artileriei franceze au distrus aripa de vest a ansamblului. Bombardamentele celui de-al Doilea Razboi Mondial au distrus in mare parte castelul. Reconstructia nu s-a efectuat conform formelor initiale, de exemplu s-a renuntat la acoperisul cu mansarda.
Biserica Vizita Sf. Fecioare Maria, apartinand de fosta resedinta, construita intre 1721 si 1731 dupa planurile lui Johann Clemens Froimont. Interiorul a fost modificat pana in 1770. Picturile tavanului si ale cupolei sunt executate de Cosmas Damian Asam. Distrusa in ultimul razboi, reconstruita intre anii 1952 si 1956.
Fosta Biserica Iezuita Sff. Ignatiu si Franz Xaver, construita in perioadele 1738-1744 si 1746/47 dupa proiectul lui Alessandro Galli da Bibiena, interiorul modificat pana in 1760, una din cele mai importante biserici baroce din sud-vestul Germaniei. Reconstruita dupa razboi dupa planuri si documente fotografice, biserica are un program sculptural executat de Egell si Verschaffelt.
Fostul Depozit Militar (Zeughaus), la C 5, adaposteste azi o filiala a muzeului Reiss-Engelhorn. Aceasta opera a lui Peter Anton von Verschaffelt a fost construita intre 1777 si 1779.
Vechea Primarie, la G 1, construita intre 1702 si 1716, dupa proiectele lui Johann Georg Haggenmiller.
Muzee
Portalul corpului vechi al Galeriei de Arta (1907)
Galeria de Arta a orasului (Stadtische Kunsthalle) contine colectii valoroase de sculptura si pictura din secolele XIX si XX.
Muzeul Reiss-Engelhorn
-Vechea cladire, C5, adaposteste colectii de arta, de istorie locala si istorie a teatrului, exponate din portelan si faianta, pictura olandeza din sec. al XVII-lea si piese istorice de mobilier.
-Noua cladire, D5, contine sectiunile de arheologie, etnologie si istorie naturala. Ea gazduieste si expozitii temporare.
Muzeul castelului prezinta istoria castelului pana in sec. al XIX-lea, cu ajutorul unor colectii de mobila, portrete, tapiserii, sculpturi si obiecte de portelan.
Muzeul Tehnic al landului Baden-Wurttemberg (Landesmuseum fur Technik und Arbeit, LTA), documenteaza pe o suprafata de expozitie de 7.500 m2 istoria sociala si evolutia tehnica din sud-vestul Germaniei.
Nava-Muzeu (Museumsschiff) la malul Neckarului informeaza despre istoria navigatiei pe Rin.