Din aceeasi categorie
|
Istoria Matematicii - Documentar pe intelesul tuturor 9.211 vizite - 0 comentarii adaugat de zizi |
||||||||||||||||||
|
Cazul Orlov - Cea mai mare inselatorie din istoria KGB 865 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Istoria Universului in 2 minute 2.208 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
1/5.Istoria Indiei - Documentar BBC / Partea 1 2.707 vizite - 0 comentarii adaugat de Documentar |
||||||||||||||||||
|
5/5..Istoria Indiei - Documentar BBC / Partea 5 2.515 vizite - 0 comentarii adaugat de Documentar |
||||||||||||||||||
|
3/5..Istoria Indiei - Documentar BBC / Partea 3 2.271 vizite - 0 comentarii adaugat de Documentar |
||||||||||||||||||
|
4/5..Istoria Indiei - Documentar BBC / Partea 4 2.010 vizite - 0 comentarii adaugat de Documentar |
||||||||||||||||||
|
2/5..Istoria Indiei - Documentar BBC / Partea 2 1.753 vizite - 0 comentarii adaugat de Documentar |
||||||||||||||||||
|
Istoria semnelor de circulatie ..... 1.039 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ioana D'Arc - Personalitati care au marcat Istoria 1.574 vizite - 0 comentarii adaugat de gusa |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Istorie
Istoria zaharului
| Adaugat de Cozana | 23.05.2012 |  Adauga
la favorite |
1.556 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteIstoria zaharului este bogata in evenimente, adesea dramatice, calea parcursa de la statutul de articol de lux pana la cel actual, de aliment de baza, vadindu-se — chiar geografic privita — lunga si anevoioasa.
Pe continentul european, zaharul a ajuns abia la sfarsitul secolului al Xl-lea. Aici, multa vreme, s-a numarat printre cele mai costisitoare delicatese. Ludovic al XIV-lea, spre exemplu, pastra bucatelele de zahar in cutiute de aur, asemenea bijuteriilor, pretioasele cristale fiind pazite, zi si noapte, de garzi speciale.
Zaharul a fost adus in Europa din lumea araba, de cruciati. Negustorii venetieni nu au pregetat, vazand succesul de care se bucura, sa il plaseze, o perioada indelungata, la loc de frunte in comertul lor cu statele europene. Aici, „dulcele" folosit uzual era mierea de albine. Nici arabii nu stiau de existenta zaharului, pana cand, in frecventele patrunderi spre Asia de Sud si Asia Centrala, n-au intalnit „mierea de trestie". In India si China, aceasta constituia un deliciu cunoscut de mii de ani. Arabii au incercat, fara prea mult succes, sa cultive trestie de zahar in bazinul mediteranean.
Columb a luat, in 1492, vestita planta cu el, peste Atlantic, aflandu-i conditii propice de dezvoltare in bazinul Caraibilor. In insulele de aici lipsea, insa, forta de munca necesara cultivarii intensive, ravnite de colonialisti. A inceput negotul cel mai odios, comertul cu sclavi. Din Lumea Noua plecau spre Europa nave incarcate cu mirodenii, tutun, cafea, zahar. La intoarcere, ele aduceau, de pe coastele occidentale ale Africii, sclavi negri, extrem de bine vanduti mai ales pe plantatiile de trestie de zahar.
La sfirsitul secolului al XVIII-lea, omul de stiinta german F.C. Achard, reluand ideea nefinalizata a profesorului sau berlinez A.S. Marggraf, a reusit sa rafineze, cristale de zahar din sfecla. Ele nu se deosebeau prin nimic de cele obtinute din trestia de zahar. Agenti ai industriei britanice a zaharului i-au oferit 200 000 de taleri pentru a intrerupe aceste cercetari si a da uitarii descoperirea. Achard nu a putut fi insa cumparat. Si cand, in 1806 Napoleon a instituit impotriva Angliei o puternica blocada economica, afectand, intre altele, livrarile britanice de zahar pe continent, metoda lui F.C. Achard a fost luata serios in seama, culturile de sfecla cunoscand o extindere rapida
Pe continentul european, zaharul a ajuns abia la sfarsitul secolului al Xl-lea. Aici, multa vreme, s-a numarat printre cele mai costisitoare delicatese. Ludovic al XIV-lea, spre exemplu, pastra bucatelele de zahar in cutiute de aur, asemenea bijuteriilor, pretioasele cristale fiind pazite, zi si noapte, de garzi speciale.
Zaharul a fost adus in Europa din lumea araba, de cruciati. Negustorii venetieni nu au pregetat, vazand succesul de care se bucura, sa il plaseze, o perioada indelungata, la loc de frunte in comertul lor cu statele europene. Aici, „dulcele" folosit uzual era mierea de albine. Nici arabii nu stiau de existenta zaharului, pana cand, in frecventele patrunderi spre Asia de Sud si Asia Centrala, n-au intalnit „mierea de trestie". In India si China, aceasta constituia un deliciu cunoscut de mii de ani. Arabii au incercat, fara prea mult succes, sa cultive trestie de zahar in bazinul mediteranean.
Columb a luat, in 1492, vestita planta cu el, peste Atlantic, aflandu-i conditii propice de dezvoltare in bazinul Caraibilor. In insulele de aici lipsea, insa, forta de munca necesara cultivarii intensive, ravnite de colonialisti. A inceput negotul cel mai odios, comertul cu sclavi. Din Lumea Noua plecau spre Europa nave incarcate cu mirodenii, tutun, cafea, zahar. La intoarcere, ele aduceau, de pe coastele occidentale ale Africii, sclavi negri, extrem de bine vanduti mai ales pe plantatiile de trestie de zahar.
La sfirsitul secolului al XVIII-lea, omul de stiinta german F.C. Achard, reluand ideea nefinalizata a profesorului sau berlinez A.S. Marggraf, a reusit sa rafineze, cristale de zahar din sfecla. Ele nu se deosebeau prin nimic de cele obtinute din trestia de zahar. Agenti ai industriei britanice a zaharului i-au oferit 200 000 de taleri pentru a intrerupe aceste cercetari si a da uitarii descoperirea. Achard nu a putut fi insa cumparat. Si cand, in 1806 Napoleon a instituit impotriva Angliei o puternica blocada economica, afectand, intre altele, livrarile britanice de zahar pe continent, metoda lui F.C. Achard a fost luata serios in seama, culturile de sfecla cunoscand o extindere rapida
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.