Palatul Blenheim (engleza Blenheim Palace) este o cladire monumentala de tipul unui conac englez, care se gaseste in Woodstock, comitatul Oxfordshire, Anglia. Este singura casa de tara (sau conac) din Anglia care poarta titlul de palat. Palatul Blenheim, una dintre cele mai mari structuri necitadine din Anglia, a fost construit intre 1705 si circa 1724. In 1987, UNESCO a adoptat palatul ca un obiectiv demn de a fi inclus pe lista patrimoniului mondial al intregii omeniri.
Constructia sa a fost conceputa initial a fi un cadou pentru John Churchill, primul Duce de Marlborough din partea natiunii engleze pentru succesul triumfator repurtat de John Churchill impotriva francezilor si germanilor in Batalia de la Blenheim. Din pacate, foarte curand, construirea palatului a devenit un subiect de lupta politica, care a condus la exilul Ducelui de Marlborough, caderea de la putere a ducesei sale si provocarea de daune ireparabile reputatiei arhitectului palatului, Sir John Vanbrugh.
Conceput in maniera rara si scurta temporal a Barocului englez, palatul prezinta un anumit „aer", cu multiple elemente arhitecturale, care a creat si creeaza pareri contradictorii [1], de la admiratia netarmurita pana la refuzarea totala a intregului complex. Prin combinarea parerilor critice, se poate spune despre Blenheim ca este unic prin asigurarea simultana a functiilor de casa familiala, mausoleu si monument national. Palatul este binecunoscut si ca fiind locul de nastere, respectiv locul copilariei lui Winston Churchill, prim ministru al Regatului Unit