Din aceeasi categorie
|
6. Povestea Indiei - un uimitor documentar BBC 4.208 vizite - 0 comentarii adaugat de charles |
||||||||||||||||||
|
5. Povestea Indiei - un uimitor documentar BBC 2.520 vizite - 0 comentarii adaugat de charles |
||||||||||||||||||
|
2. Povestea Indiei - un uimitor documentar BBC 2.352 vizite - 0 comentarii adaugat de charles |
||||||||||||||||||
|
3. Povestea Indiei - un uimitor documentar BBC 2.184 vizite - 0 comentarii adaugat de charles |
||||||||||||||||||
|
4. Povestea Indiei - un uimitor documentar BBC 2.059 vizite - 0 comentarii adaugat de charles |
||||||||||||||||||
|
Moartea Iugoslaviei - Documentar BBC / Partea 5/6 2.848 vizite - 0 comentarii adaugat de balas |
||||||||||||||||||
|
1/5.Istoria Indiei - Documentar BBC / Partea 1 2.701 vizite - 0 comentarii adaugat de Documentar |
||||||||||||||||||
|
5/5..Istoria Indiei - Documentar BBC / Partea 5 2.507 vizite - 0 comentarii adaugat de Documentar |
||||||||||||||||||
|
3/5..Istoria Indiei - Documentar BBC / Partea 3 2.264 vizite - 0 comentarii adaugat de Documentar |
||||||||||||||||||
|
4/5..Istoria Indiei - Documentar BBC / Partea 4 2.002 vizite - 0 comentarii adaugat de Documentar |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Istorie
Colosseum - O istorie a gladiatoriolor | Documentar BBC
| Adaugat de madam | 23.04.2012 |  Adauga
la favorite |
3.026 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteColosseum - O istorie a gladiatoriolor
Colosseumul este un monument turistic din Roma vizitat de foarte multi turisti din toata lumea. El este probabil cea mai impresionanta cladire-ruina a Imperiului Roman. Cunoscut initial sub numele de Amfiteatrul Flavian, Colosseumul era cea mai mare constructie a vremurilor sale si astazi este cel mai mare amfiteatru antic care poate fi vizitat.
Luptele de gladiatori
Prizonierii din razboaie erau pusi sa lupte intre ei sau cu animale salbatice. Spectatorii se delectau privind luptele dintre gladiatori.
Amfiteatrul Flavian
Imparatul Vespasian, fondatorul dinastiei Flaviane, a inceput constructia Colosseumului in anul 72 d.Hr.. Aceasta a fost incheiata in anul 80 d.Hr., la un an dupa moartea lui Vespasian.
Uriasul amfiteatru a fost construit in locul unui lac artificial, parte din marele parc construit de Nero in centrul Romei, care includea de asemenea si Domus Aurea cat si statuia Colossus.
Aceasta gigantica statuie a lui Nero, de 36 de metri inaltime, care il prezenta pe imparat in chip de zeu al soarelui a dat numele actual al constructiei - Colosseum. Statuia, amplasata langa amfiteatru, a fost demolata ulterior. Nu numai statuia, dar si amfiteatrul ofereau o priveliste grandioasa. In forma de elipsa, cu axa mare de 186 m, axa mica de 150 m, avea un perimetru de 520 m si o inaltime de 55 m, oferind locuri pentru aproximativ 50.000 spectatori. Fundatia pe care a fost construit avea 12 metri grosime
Exterior
Spre deosebire de amfiteatrele construite anterior intre doua dealuri, Colosseumul este o structura autonoma, in intregime construita. Planul sau este eliptic, avand 189 m lungime si 156 m latime, aria sa fiind de 6 ha. Inaltimea zidului exterior este de 48 m. Perimetrul originar masoara 545 m. Arena centrala este ovala, avand 86 m lungime si 156 m latime, inconjurata de un zid de 4,5 m inaltime, care se ridica pana la nivelul primelor randuri pentru spectatori.
Se estimeaza ca zidul exterior era construit din 100.000 m³ de travertin, nu zidit cu mortar, ci fixat cu scoabe de fier. Ansamblul structurii a suferit pagube insemnate in decursul veacurilor, prin prabusirea unor parti mari, in urma unor cutremure. S-a pastrat partea de nord a zidului de incinta. In secolul al XIX-lea au fost adaugate la extremitatile sale rampe de caramida pentru a-l consolida. Restul exteriorului actual al Colosseumului este de fapt zidul interior de la origine.
Partea pastrata a zidului exterior al fatadei monumentale se compune din trei niveluri de arcade suprapuse, avand deasupra o platforma pe care se inalta un atic foarte inalt, prevazut cu ferestre la intervale regulate. Arcadele sunt incadrate de semi-coloane dorice, ionice si corintice, in timp ce aticul este impodobit cu pilastri corintici. Fiecare arc de la al doilea si al treilea etaj era ornat cu statui, probabil reprezentand divinitati si alte personaje ale mitologiei greco-romane.
In jurul partii de sus a aticului se aflau 240 de catarge dispuse in corbel. Acestea sustineau un acoperis mare retractabil, cunoscut sub numele de velarium, care ferea spectatorii de arsita soarelui sau de ploaie. Era o panza foarte mare, sustinuta de o plasa din franghii, cu o gaura in mijloc. Acoperea doua treimi din arena, in panta catre centru, pentru a capta vantul si a-l dirija catre spectatori. Velarium-ul era manevrat de marinari inrolati in acest scop la sediul marinei din Misenum si cazati la cazarma Castra Misenatium din apropierea Colosseumului.
Capacitatea enorma a Colosseumului necesita un sistem de acces si de evacuare eficient, pentru care arhitectii au conceput solutii similare celor care exista la stadioanele moderne. La parter existau 80 de intrari, dintre care 76 erau destinate spectatorilor de rand. Fiecare intrare era numerotata, precum si fiecare scara. Nordul intrarii principale era rezervat imparatului si apropiatilor sai, pe cand celelalte trei intrari axiale erau destinate elitei. Cele patru intrari axiale erau bogat decorate cu picturi si reliefuri din stuc, dintre care s-au pastrat unele fragmente. Un mare numar de intrari au disparut prin prabusirea zidului exterior, dar intrarile de la XXIII la LIV mai exista.
Spectatorii primeau bilete sub forma de bucati de ceramica, pe care erau indicate prin numere sectiunea si randul. Ajungeau la locurile lor prin vomitoria (la singular vomitorium) care dadeau in tribuna. La sfarsitul jocurilor sau in caz de urgenta, evacuarea se putea face in cateva minute.
Lucruri de interior
In conformitate cu Calendarul Codex din 354, Colosseumul ar putea gazdui 87.000 de oameni, cu toate ca estimarile moderne pun cifra la aproximativ 50.000.
Ei au fost asezati intr-un aranjament pe niveluri, care reflecta natura rigida stratificata a societatii romane. Cutii speciale erau puse la nord si sud pentru imparat si Virginele Vestal, oferind cele mai bune puncte de vedere ale arenei.
Gladiatorii
In Roma antica, gladiatorul era un barbat (de obicei sclav) care se lupta in arena cu un alt luptator sau cu fiare salbatice spre deliciul audientei.
Soarta celui cu care se lupta era decisa de publicul amfiteatrelor sau arenelor de lupta, acestia exprimandu-si dorinta de a il lasa in viata pe gladiatorul invins ridicand degetul mare in sus si dorinta de a fi omorat de gladiatorul victorios lasand degetul mare in jos. Gladiatorii apartineau unei scoli de gladiatori conduse de un Lanista (antrenor) roman. Acolo acestia invatau scrima si arta sabiei. Gladiatorii care isi redobandeau libertatea se numeau rudiari (in latina rudiarius).
Gladiatorii erau de mai multe nationalitati: traci, samniti, germani, etc. Imperiul Roman a atacat mai multe popoare, locuitorii acelor popoare erau adesea luati sclavi sau gladiatori.
Cel mai mare dintre gladiatori este considerat de catre istorici a fi Spartacus, omul care a luptat alaturi de aproape 100.000 de gladiatori pentru a recapata libertatea si independenta acestora.
Colosseumul este un monument turistic din Roma vizitat de foarte multi turisti din toata lumea. El este probabil cea mai impresionanta cladire-ruina a Imperiului Roman. Cunoscut initial sub numele de Amfiteatrul Flavian, Colosseumul era cea mai mare constructie a vremurilor sale si astazi este cel mai mare amfiteatru antic care poate fi vizitat.
Luptele de gladiatori
Prizonierii din razboaie erau pusi sa lupte intre ei sau cu animale salbatice. Spectatorii se delectau privind luptele dintre gladiatori.
Amfiteatrul Flavian
Imparatul Vespasian, fondatorul dinastiei Flaviane, a inceput constructia Colosseumului in anul 72 d.Hr.. Aceasta a fost incheiata in anul 80 d.Hr., la un an dupa moartea lui Vespasian.
Uriasul amfiteatru a fost construit in locul unui lac artificial, parte din marele parc construit de Nero in centrul Romei, care includea de asemenea si Domus Aurea cat si statuia Colossus.
Aceasta gigantica statuie a lui Nero, de 36 de metri inaltime, care il prezenta pe imparat in chip de zeu al soarelui a dat numele actual al constructiei - Colosseum. Statuia, amplasata langa amfiteatru, a fost demolata ulterior. Nu numai statuia, dar si amfiteatrul ofereau o priveliste grandioasa. In forma de elipsa, cu axa mare de 186 m, axa mica de 150 m, avea un perimetru de 520 m si o inaltime de 55 m, oferind locuri pentru aproximativ 50.000 spectatori. Fundatia pe care a fost construit avea 12 metri grosime
Exterior
Spre deosebire de amfiteatrele construite anterior intre doua dealuri, Colosseumul este o structura autonoma, in intregime construita. Planul sau este eliptic, avand 189 m lungime si 156 m latime, aria sa fiind de 6 ha. Inaltimea zidului exterior este de 48 m. Perimetrul originar masoara 545 m. Arena centrala este ovala, avand 86 m lungime si 156 m latime, inconjurata de un zid de 4,5 m inaltime, care se ridica pana la nivelul primelor randuri pentru spectatori.
Se estimeaza ca zidul exterior era construit din 100.000 m³ de travertin, nu zidit cu mortar, ci fixat cu scoabe de fier. Ansamblul structurii a suferit pagube insemnate in decursul veacurilor, prin prabusirea unor parti mari, in urma unor cutremure. S-a pastrat partea de nord a zidului de incinta. In secolul al XIX-lea au fost adaugate la extremitatile sale rampe de caramida pentru a-l consolida. Restul exteriorului actual al Colosseumului este de fapt zidul interior de la origine.
Partea pastrata a zidului exterior al fatadei monumentale se compune din trei niveluri de arcade suprapuse, avand deasupra o platforma pe care se inalta un atic foarte inalt, prevazut cu ferestre la intervale regulate. Arcadele sunt incadrate de semi-coloane dorice, ionice si corintice, in timp ce aticul este impodobit cu pilastri corintici. Fiecare arc de la al doilea si al treilea etaj era ornat cu statui, probabil reprezentand divinitati si alte personaje ale mitologiei greco-romane.
In jurul partii de sus a aticului se aflau 240 de catarge dispuse in corbel. Acestea sustineau un acoperis mare retractabil, cunoscut sub numele de velarium, care ferea spectatorii de arsita soarelui sau de ploaie. Era o panza foarte mare, sustinuta de o plasa din franghii, cu o gaura in mijloc. Acoperea doua treimi din arena, in panta catre centru, pentru a capta vantul si a-l dirija catre spectatori. Velarium-ul era manevrat de marinari inrolati in acest scop la sediul marinei din Misenum si cazati la cazarma Castra Misenatium din apropierea Colosseumului.
Capacitatea enorma a Colosseumului necesita un sistem de acces si de evacuare eficient, pentru care arhitectii au conceput solutii similare celor care exista la stadioanele moderne. La parter existau 80 de intrari, dintre care 76 erau destinate spectatorilor de rand. Fiecare intrare era numerotata, precum si fiecare scara. Nordul intrarii principale era rezervat imparatului si apropiatilor sai, pe cand celelalte trei intrari axiale erau destinate elitei. Cele patru intrari axiale erau bogat decorate cu picturi si reliefuri din stuc, dintre care s-au pastrat unele fragmente. Un mare numar de intrari au disparut prin prabusirea zidului exterior, dar intrarile de la XXIII la LIV mai exista.
Spectatorii primeau bilete sub forma de bucati de ceramica, pe care erau indicate prin numere sectiunea si randul. Ajungeau la locurile lor prin vomitoria (la singular vomitorium) care dadeau in tribuna. La sfarsitul jocurilor sau in caz de urgenta, evacuarea se putea face in cateva minute.
Lucruri de interior
In conformitate cu Calendarul Codex din 354, Colosseumul ar putea gazdui 87.000 de oameni, cu toate ca estimarile moderne pun cifra la aproximativ 50.000.
Ei au fost asezati intr-un aranjament pe niveluri, care reflecta natura rigida stratificata a societatii romane. Cutii speciale erau puse la nord si sud pentru imparat si Virginele Vestal, oferind cele mai bune puncte de vedere ale arenei.
Gladiatorii
In Roma antica, gladiatorul era un barbat (de obicei sclav) care se lupta in arena cu un alt luptator sau cu fiare salbatice spre deliciul audientei.
Soarta celui cu care se lupta era decisa de publicul amfiteatrelor sau arenelor de lupta, acestia exprimandu-si dorinta de a il lasa in viata pe gladiatorul invins ridicand degetul mare in sus si dorinta de a fi omorat de gladiatorul victorios lasand degetul mare in jos. Gladiatorii apartineau unei scoli de gladiatori conduse de un Lanista (antrenor) roman. Acolo acestia invatau scrima si arta sabiei. Gladiatorii care isi redobandeau libertatea se numeau rudiari (in latina rudiarius).
Gladiatorii erau de mai multe nationalitati: traci, samniti, germani, etc. Imperiul Roman a atacat mai multe popoare, locuitorii acelor popoare erau adesea luati sclavi sau gladiatori.
Cel mai mare dintre gladiatori este considerat de catre istorici a fi Spartacus, omul care a luptat alaturi de aproape 100.000 de gladiatori pentru a recapata libertatea si independenta acestora.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.