Chilian - "Viata ca o curva" / 2010
"Viata ca o curva" este un manifest impotriva destinului, impotriva suturilor in fund pe care ni le da viata, o actiune auto-cathartica ce, atunci cand ura dispare, se transforma in cel mai profund sentiment uman: iubirea.
Maria Dinulescu interpreteaza in nuante alb-negre agonia si suferinta mizantropului care si-a deschis prea usor inima celor din jur si care, in urma loviturilor, si-a ferecat trairile in cea mai adanca inchisoare a sufletului.
Constiinta ii dicteaza mizantropului urmatoarele cuvinte: "Lasa-i sa-ti cunoasca inima/ N-o zidi in piatra/ Lasa/ Lasa viata sa ajunga-n viata ta/ Hai lasa/ Nu fugi de lume".
Din punct de vedere compozitional, "Viata ca o curva" va fi o surpriza pentru ascultatori, o combinatie inteligenta de muzica clasica si muzica rock, in care fragmentele simfonice se amesteca cu solourile grave de chitara electrica.
Despre Maria Dinulescu, artistul a avut numai cuvinte de lauda, spunand ca a fost geniala.
"Multa, foarte multa emotie acolo la filmari. Am vrut sa redau cumva ideea de autism si de puternica traire interioara a unei conditii nerecunoscute in Romania: autismul", a povestit artistul.
Piesa "Viata ca o curva" lanseaza noul material discografic Florin Chilian, "Autistul. Nu-l mai goniti pe Brancusi", ale carui piese au fost compuse si inregistrate acum 20 de ani, singura modificare operata fiind reorchestrarea.
Despre material, artistul spune ca si-a construit intreaga cariera muzicala in jurul sau, dedicandu-si toata energia pentru a crea brandul Chilian, singurul care putea face posibila punerea pe piata acestui album.
Dar sa lasam artistul sa-si prezinte singur opera: "De atunci a plecat albumul asta, de la decizia de a intelege si de a trai asumat toate tipologiile umane care credeam eu ca exista. Am fost si inger, si demon, si curva, si sfant, si print, si cersetor, dar si tot ce am crezut eu ca mai poate fi intre si pe langa toate astea. Am avut si noroi, dar si praf de stele pe pleoape, insa nu asta a fost cea mai mare «nebunie» pe care am trait-o in viata mea. Nici pe departe... Am incercat sa intru decent in lumea asta a muzicii, dar nu a fost posibil" ("Autistul. Nu-l mai goniti pe Brancusi").