In mai 1986, se juca in premiera absoluta, la Teatrul National din Bucuresti, spectacolul "Faleza", dupa un text de Julius Edlis, autor nascut la Tighina, in 1929. Povestea se petrece pe malul marii; nu stim prea clar despre ce mare este vorba, fiindca atat geografia, cat si istoria dispar, iesind la iveala doar situatiile dramatice perene. Acest fapt este cu atat mai important cu cat autorul textului, dar si regizoarea spectacolului, Anca Ovanez Dorosenco, au eliminat discursul ideologizat si au adus in fata publicului povestea unor femei obisnuite, candva frumoase si pline de viata, care locuiesc intr-o statiune turistica si traiesc un destin comun.
Toate aceste femei viseaza la marea lor dragoste intruchipata de imaginea perfecta a barbatului frumos, venit din lumea larga, dispus sa le ia cu el, oferindu-le astfel o viata de invidiat, departe de acel fost sat de pescari.
Decorul, o metafora in sine, este semnat de George Dorosenco. El a creat un spatiu spectaculos care ne vorbeste despre o lume aflata la apus. Pe malul marii, intr-o veche ambarcatiune esuata, se afla acum o carciuma ravasita, a carei firma luminoasa ne atrage atentia din primul moment. O imagine superb creata care vorbeste despre un univers segregat, ruinat in interior, dar stralucitor la exterior. Sezonul estival s-a incheiat, barul „Espagniola" este gol, atmosfera este apasatoare, nimic din splendoarea verii trecute nu se mai simte acum. Spatiul este dezolant, simbol al singuratatii, al visurilor neimplinite, al prapastiei dintre ceea ce visam sa fim si ceea ce suntem de fapt.
Personajele apar unul cate unul, umbre ale propriului trecut. Liuba (Rodica Popescu Bitanescu), exuberanta, inca prinsa in iluzia dragostei; Zoia (Viviana Alivizache), naiva, sentimentala, victima sigura; Aliona (Olga Delia Mateescu), tacuta, incapatanata, o „fata batrana" care vrea cu orice pret sa devina actrita. Toate trei isi fac bilantul unei veri care nu le-a adus nimic nou, doar aceleasi sperante risipite.
Doar Zina (Ileana Stana Ionescu) nu mai asteapta nimic. Ea stie. A trait suficient cat sa inteleaga ca, odata cu sfarsitul verii, vine intotdeauna deznadejdea. Acum, singura ei lupta e pentru fiica ei, Liuska (Rodica Horobet) — rod al unei iubiri de-o vara. Vrea sa o fereasca de aceleasi iluzii, sa o ajute sa plece, sa traiasca altceva. Dar nu stie cum. Si se teme sa nu fie deja prea tarziu.
"Faleza" este o poveste sentimentala, cu accente grave, care ne aminteste de Cehov. De altfel, atat psihologic, cat si etic, "Faleza" - care ne aminteste de "Trei surori" - este o meditatie melancolica despre trecere, asteptare si deziluzie. Nu e melodrama, ci poezie tragica. Prin fragilitatea si puritatea lor, personajele devin profund umane, starnind simpatia spectatorilor. (Ruxandra Tuchel)
Regia artistica: Anca Ovanez Dorosenco.
Adaptarea si regia TV: Domnita Munteanu
Distributia
Ileana Stana Ionescu,
Rodica Popescu Bitanescu,
Viviana Alivizache,
Olga Delia Mateescu,
Rodica Horobet.