Din aceeasi categorie
|
Smaranda Braescu Partea II 21 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Femei celebre din Romania ! 1.670 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Alba ca Zapada si cele 7 mineriade partea intai 876 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cetatea Alba Carolina 1.777 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Despre kimono 663 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Istoria Imperiului Persan Ahemenid (550-330 i.Hr.) 576 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Viata in cartierul Balta Alba 168 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
2/3..Exista planete locuite in cosmos ? / Partea.2 2.456 vizite - 0 comentarii adaugat de valiza |
||||||||||||||||||
|
Masacrul de la Fantana Alba 1.091 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cetatea Alba Iulia-part II 1.382 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Smaranda Braescu Partea I - Fosnet de matase alba
| Adaugat de Cozana | 19.08.2025 |  Adauga
la favorite |
19 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteS-a nascut in satul Hantesti, comuna Buciumeni[3], din judetul Tecuci (interbelic), actual in judetul Galati, iar numele ei real era Maranda Braescu[4], intr-o familie cu opt copii: 4 fete si 4 baieti.[5] Nascuta in familia razesului Braescu, Smaranda a venit pe lume odata cu fratele geaman Paul Panait in 21 mai 1897. Copilaria si-a petrecut-o in satul natal. In perioada 1904-1909 urmeaza scoala primara din Vizuresti, un sat vecin, in Hantesti nefiind scoala. Din 1911 pleaca la Barlad, unde, pana in 1913, urmeaza cursurile scolii secundare de fete.
Aici, la Barlad, Smaranda Braescu, in 27 mai 1911, la varsta de 15 ani, are primul „contact" cu aviatia, de care se indragosteste iremediabil. Intre anii 1924-1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din Bucuresti, sectia de Arta Decorativa si Ceramica.
La 5 iulie 1928 a executat primul salt cu parasuta, de la inaltimea de 600 de metri. A obtinut brevetul de parasutista in Germania.
La 2 octombrie 1931 castiga titlul european la parasutism, in urma unui salt de la inaltimea de 6000 de metri, depasind si recordul american de 5384 metri. In urma acestui succes a fost decorata cu Ordinul Virtutea Aeronautica - clasa Crucea de Aur.
Pe 25 decembrie 1931 a plecat cu un vapor la New York pentru o participare aeronautica si declara: „Viata mea nu inseamna nimic daca o tin numai pentru mine. Viata mea o daruiesc tari, dar vreau sa o daruiesc frumoasa si incarcata de glorie. Nu ma voi intoarce decat biruitoare pentru ca eu cred in steaua mea..".[6]
Proprietara a doua avioane, un biplan de tip Pevuez si un bimotor de tip Milles Hawk, cu cel de-al doilea, in 1932 a stabilit primul record de traversare a Marii Mediterane in 6 ore si 10 minute, strabatand distanta de 1100 km, intre Roma si Tripoli. In acelasi an 1932, la 19 mai, devine campioana mondiala la parasutism, in urma unui salt realizat cu o parasuta de constructie romaneasca, de la inaltimea de 7400 de metri, cu durata de 25 de minute, acest record fiind depasit cu doar cativa metri, abia peste 20 de ani. Recordul sau a fost omologat de aeroclubul din Washington. Recordul precedent, detinut de un american, fusese de 7233 de metri.
A fost una din putinii instructori de parasutisti militari. A activat ca instructoare la Batalionul 1 de parasutisti de la Baneasa.
In timpul razboiului a fost activa ca pilot in celebra „Escadrila Alba" de avioane sanitare, pe frontul de Rasarit. Semnatara, alaturi de alte 11 personalitati (intre care: generalul Aldea, prof. univ. dr. Grigore T. Popa), a unui memoriu prin care se condamna falsificarea alegerilor din noiembrie 1946, document inaintat Comisiei Aliate de Control, de fapt delegatului american, care l-a predat celui sovietic. A fost condamnata de comunisti la inchisoare (doi ani de inchisoare)[7] in contumacie, ea fiind gasita in procesul „Sumanele Negre" ca facand parte din Miscarea Nationala de Rezistenta [MNR] impreuna cu comandantul Companiei de Misiuni Speciale din cadrul Batalionului Parasutisti capitanul Mihai Tantu si Victor-Ionel Sassu (ofiter parasutist). Ascunsa de oameni de suflet - prof. univ. Ion I. Gheorghiu din Iasi, medicul Mihai Gheorghiu si preotul Matei Dumitru - nu a mai fost gasita niciodata. A fost cautata si de oficialitatile sovietice pentru a face instructia soldatilor sovietici. La sfarsitul anului 1947 s-a ascuns la calugaritele greco-catolice din Congregatiei Maicii Domnului de la Cluj. A murit pe 2 data februarie 1948, in Spitalul clinic universitar din Cluj, condus de renumitul profesor univ. dr. Iuliu Hatieganu, fiind inmormantata in Cimitirul Central (Hajongard) din Cluj, parcela II B, numarul 1550, sub numele de Maria Popescu. Potrivit cercetarilor intreprinse de prof. Neculai Staicu - confirmate mai tarziu - la inceput nu se stia nimic de mormantul ei din Cimitirul Central din Cluj, ulteior aflandu-se locul, la o pozitie concesionata in anul 1970 unei alte persoane.
Aici, la Barlad, Smaranda Braescu, in 27 mai 1911, la varsta de 15 ani, are primul „contact" cu aviatia, de care se indragosteste iremediabil. Intre anii 1924-1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din Bucuresti, sectia de Arta Decorativa si Ceramica.
La 5 iulie 1928 a executat primul salt cu parasuta, de la inaltimea de 600 de metri. A obtinut brevetul de parasutista in Germania.
La 2 octombrie 1931 castiga titlul european la parasutism, in urma unui salt de la inaltimea de 6000 de metri, depasind si recordul american de 5384 metri. In urma acestui succes a fost decorata cu Ordinul Virtutea Aeronautica - clasa Crucea de Aur.
Pe 25 decembrie 1931 a plecat cu un vapor la New York pentru o participare aeronautica si declara: „Viata mea nu inseamna nimic daca o tin numai pentru mine. Viata mea o daruiesc tari, dar vreau sa o daruiesc frumoasa si incarcata de glorie. Nu ma voi intoarce decat biruitoare pentru ca eu cred in steaua mea..".[6]
Proprietara a doua avioane, un biplan de tip Pevuez si un bimotor de tip Milles Hawk, cu cel de-al doilea, in 1932 a stabilit primul record de traversare a Marii Mediterane in 6 ore si 10 minute, strabatand distanta de 1100 km, intre Roma si Tripoli. In acelasi an 1932, la 19 mai, devine campioana mondiala la parasutism, in urma unui salt realizat cu o parasuta de constructie romaneasca, de la inaltimea de 7400 de metri, cu durata de 25 de minute, acest record fiind depasit cu doar cativa metri, abia peste 20 de ani. Recordul sau a fost omologat de aeroclubul din Washington. Recordul precedent, detinut de un american, fusese de 7233 de metri.
A fost una din putinii instructori de parasutisti militari. A activat ca instructoare la Batalionul 1 de parasutisti de la Baneasa.
In timpul razboiului a fost activa ca pilot in celebra „Escadrila Alba" de avioane sanitare, pe frontul de Rasarit. Semnatara, alaturi de alte 11 personalitati (intre care: generalul Aldea, prof. univ. dr. Grigore T. Popa), a unui memoriu prin care se condamna falsificarea alegerilor din noiembrie 1946, document inaintat Comisiei Aliate de Control, de fapt delegatului american, care l-a predat celui sovietic. A fost condamnata de comunisti la inchisoare (doi ani de inchisoare)[7] in contumacie, ea fiind gasita in procesul „Sumanele Negre" ca facand parte din Miscarea Nationala de Rezistenta [MNR] impreuna cu comandantul Companiei de Misiuni Speciale din cadrul Batalionului Parasutisti capitanul Mihai Tantu si Victor-Ionel Sassu (ofiter parasutist). Ascunsa de oameni de suflet - prof. univ. Ion I. Gheorghiu din Iasi, medicul Mihai Gheorghiu si preotul Matei Dumitru - nu a mai fost gasita niciodata. A fost cautata si de oficialitatile sovietice pentru a face instructia soldatilor sovietici. La sfarsitul anului 1947 s-a ascuns la calugaritele greco-catolice din Congregatiei Maicii Domnului de la Cluj. A murit pe 2 data februarie 1948, in Spitalul clinic universitar din Cluj, condus de renumitul profesor univ. dr. Iuliu Hatieganu, fiind inmormantata in Cimitirul Central (Hajongard) din Cluj, parcela II B, numarul 1550, sub numele de Maria Popescu. Potrivit cercetarilor intreprinse de prof. Neculai Staicu - confirmate mai tarziu - la inceput nu se stia nimic de mormantul ei din Cimitirul Central din Cluj, ulteior aflandu-se locul, la o pozitie concesionata in anul 1970 unei alte persoane.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.