Copacii gigantici care au rezistat decenii sau chiar secole sunt un elixir al vietii pe planeta noastra. Ele ajuta la purificarea aerului, la pastrarea biodiversitatii si sunt cheie pentru incetinirea schimbarilor climatice. Dar numarul acestor giganti vechi se scad rapid. Defrisarile, seceta si daunatorii reprezinta o amenintare imensa pentru copacii batrani si distrug ecosistemele acestora. Dar ideile neconventionale despre cum sa crestem gradul de constientizare si sa ne crestem intelegerea rolului pe care il joaca acesti copaci, precum si regandirea modului in care ne folosim padurile, pot ajuta la protejarea lor. „Copacii mari sunt cel mai important lingot de aur de pe planeta", spune biologul american Meg Lowman. Ea a fost primul om de stiinta care a inceput sa studieze copertinele padurilor in anii 1970 cu ajutorul palanelor auto-construite. Acum, in varsta de 70 de ani, urmareste obiectiv ambitios de salvgardare a viitorului a zece dintre cele mai diverse paduri din lume, prin construirea de cai de acces la inaltimea acoperisului padurii, atat pentru ecoturisti, cat si pentru oameni de stiinta. Aleele sunt intretinute de locuitorii locali, care lucreaza si ca ghizi turistici si ofera catering si cazare pentru vizitatorii. O insotim pe Meg Lowman si un grup de ecoturisti intr-o expeditie in Amazonia peruana. In Germania, majoritatea padurilor nu sunt naturale - si nici una nu este primitiva asa cum este definita in sensul clasic. Dar startup-ul „woodify" cauta sa se schimbe asta, asigurandu-se ca suprafete mari de padure sunt lasate sa creasca salbatic. Scopul companiei este de a retrage 50% din padurile Germaniei din uz comercial. Demararea functioneaza prin inchirierea unor suprafete de padure si semnarea unui contract prin care nu vor fi taiati copaci acolo timp de 30 de ani. Orice copaci care cad la pamant in mod natural sunt lasati sa putrezeasca, adica fara interventie umana. Acest lucru duce in cele din urma la o padure mai naturala care stocheaza CO2. Woodify emite certificate pentru cantitatea suplimentara de CO2 sechestrata si le vinde companiilor. Modelul fundamentat stiintific se bazeaza pe calcule efectuate de Universitatea Eberswalde pentru Dezvoltare Durabila. Intr-o perioada in care suprafete mari de padure comerciala cu monoculturi sunt pe cale de disparitie, modelul devine din ce in ce mai atractiv. Daca ideea functioneaza, spune fondatorul Anselm Schneider, va avea ca rezultat generarea multor paduri naturale.