AnuntulVideo >>
Cultura >>
Arta
Artemisia Gentileschi (1593-1653) s-a nascut in Roma si a lucrat in Florenta, Venetia, Napoli si in Londra pentru cei mai mari mecena ai vremurilor.
A fost fiica unuia dintre celor mai mari pictori ai vremurilor, Orazio Gentileschi, care a pregatit-o sa devina artista. In cartile de istorie, povestea celor doi este similara cu schimbul de roluri care s-a intamplat intre Diego Rivera si sotia lui, Frida Kahlo. Desi pe parcursul vietii au stat in umbra barbatilor, schimbarile sociale le-au transformat pe Artemisia si Frida in simboluri feministe in lumea artei si nu numai, devenind mai populare decat tatal, respectiv sotul ei.
Este cunoscuta ca unul dintre principalii urmasi ai miscarii Caravaggiste din Europa, cei care imitau stilul clar-obscur al lui Caravaggio.
Stilul ei a devenit unic printr-o perspectiva feminina exprimata prin teme ocolite de sexul opus. Obisnuia sa picteze femeile ca fiinte umane in vremuri in care acestea apareau in tablouri sub forma unor stereotipuri: rolul matriarhal, rolul de zeita sau muza, o postura obedienta sau puternic sexualizata. Deseori, eroinele din tablourile ei imprumutau din fizicul artistei, lucru interpretat de specialisti ca un simbol al nevoii de afirmare al femeilor in arta.
Un alt subiect care i-a marcat opera lui Gentileschi a fost violul prin care a trecut in tinerete. Episodul traumatizant i-a fost cauzat de Agostino Tassi, un artist angajat sa o invete perspectiva arhitecturala si pictura. Artista l-a dat in judecata pentru agresiune sexuala iar acesta a fost incarcerat pentru opt luni.
Lucrarile create ulterior incidentului au inclus scene care reflectau traumele artistei. Unul dintre tablourile pictate intre 1612-1613 descrie scena biblica a vaduvei evreice Judith care si-a salvat orasul dupa ce l-a imbatat si l-a decapitat pe Generalul Babilonian Holofernes, inamicul Israelului. Desi a fost o tema pictata si de Caravaggio si de Rubens, versiunea Artemisiei a fost mai agresiva, cu un accent pe placerea gasita in razbunare.
Artemisia a beneficiat de patronajul familiei De Medici, a corespondat cu Galileo Galilei si a lucrat la Curtea Regelui Charles I al Angliei alaturi de tatal ei, Orazio, care devenise pictorul preferat al monarhului. Acestia au decorat tavanul din Casa Reginei din Greenwich cu „Triumph of peace and the arts", un tribut adus Reginei Henrietta Maria. Regele a invitat-o la Curte dupa ce adaugase una dintre autoportretele ei in colectia sa personala, „Self Portrait as the allegory of painting"