Din aceeasi categorie
|
Cea mai lata strada din lume 1.470 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cea mai ingusta strada din lume 1.398 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cea mai lunga strada din lume 1.294 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Adevaruri despre trecut: strada Kent 807 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Dezastrul din Colectiv 950 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Teatrul Amazon -Manaus-Brazilia 1.063 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
ISTORIILE ORASULUI I CREMATORIUL CENUSA SI VECINATATILE 23 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
ISTORIILE ORASULUI DELTA VACARESTI 28 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
" Bucuresti strict secret" - episodul "Mavrogheni 176 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cum a inceput cucerirea spatiului francez? 153 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Strada Lipscani - motorul comertului bucurestean
| Adaugat de Cozana | 07.11.2023 |  Adauga
la favorite |
65 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteO specificitate a orasului preindustrial romanesc il reprezinta caracterul comercial permanent care, alaturi de cel mestesugaresc, fac din acesta centrul de schimb pentru spatiul rural din jurul sau. Aici se gasesc atat propriile produse cat si marfuri aduse de la mare distanta.
O astfel de situatie o gasim si in Bucuresti unde comertul se concentreaza in jurul Curtii Domnesti, dar si a boierimii stabilite in proximitatea Curtii, care reprezenta o piata considerabila pentru cantitati importante de produse de lux: haine, bijuterii sau articole de harnasament si orice obiecte cu menirea de a contribui la afisarea statutului social. Cele mai multe pravalii si ateliere se vor concentra pe Ulita Mare, strada care isi va schimba numele la mijlocul secolului al XIX-lea in Lipscani, ca urmare a desfacerii aici a produselor de proveninenta manufacturiera aduse de negustori din Liepzig, ajuns la noi Lipsca pe filiera slava.
Acest fenomen nu este insa singular, strada Gabroveni primind aceasta denumire de la negustorii din Gabrovo, Bulgaria, care au inchegat aici o mica comunitate. Mai mult decat atat, negotul cu marfuri din Liepzig ii va conferi comercianului numele de lipscan. Dupa modelul german al denumirii strazilor dupa breasla care isi desfasura aici activitatea se cunoaste acum un fenomen al schimbarii toponimiei locului, in vecinatatea strazii Lipscani vom avea strazi precum Selari, Zarafi, Sepcari, Bacani etc. In timp, aspectul Lipscanilor se va schimba treptat, cladirile mari, in stil neoclasic si neobaroc vor lua locul micilor pravalii, ateliere si hanuri. Pornind de la Biserica Sfantul Gheorghe, taind Calea Victoriei si coborand pana la Dambovita, Strada Lipscani se transforma in centrul financiar al Bucurestilor catre sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, cand vor fi ridicate o serie de banci si institutii. O parte dintre negustorii mai generosi au ridicat in Bucuresti biserici, iar breslele isi alegeau cate un patron protector pe care il praznuiau anual cu mare fast. Si nu doar breslasii crestini si-au ridicat lacase de cult, ci si cei evrei. Mai mult decat atat, negustorii en-gros-isti, care petreceau mult timp la Liepzig, au considerat esential sa aibe o biserica aici.
Filmul ne prezinta istoria in imagini unei strazi pe care se suprapune povestea acesteia scrisa de George Potra. O strada din inima orasului, care creste odata cu acesta, si se transforma transformand la randu-i obiceurile pe care le aduce mai intai din orient, apoi din occidentul manufacturier. Iar povestea strazii este data de povestea negustorilor de aici care au avut un important impact dezvoltarea societatii romanesti moderne, punand umarul la cresterea cultural-urbanistica a Capitalei.
Insa nu doar in Bucuresti a existat o strada care sa primeasca numele de Lipscani, ci au aparut, in diverse perioade de timp, si in inima Craiovei, a Slatinei, a Ramnicu Valcei, a Ploiestiului, a Caracalului, a Horezului, a orasului Videle si a satului Strejnicu.
O astfel de situatie o gasim si in Bucuresti unde comertul se concentreaza in jurul Curtii Domnesti, dar si a boierimii stabilite in proximitatea Curtii, care reprezenta o piata considerabila pentru cantitati importante de produse de lux: haine, bijuterii sau articole de harnasament si orice obiecte cu menirea de a contribui la afisarea statutului social. Cele mai multe pravalii si ateliere se vor concentra pe Ulita Mare, strada care isi va schimba numele la mijlocul secolului al XIX-lea in Lipscani, ca urmare a desfacerii aici a produselor de proveninenta manufacturiera aduse de negustori din Liepzig, ajuns la noi Lipsca pe filiera slava.
Acest fenomen nu este insa singular, strada Gabroveni primind aceasta denumire de la negustorii din Gabrovo, Bulgaria, care au inchegat aici o mica comunitate. Mai mult decat atat, negotul cu marfuri din Liepzig ii va conferi comercianului numele de lipscan. Dupa modelul german al denumirii strazilor dupa breasla care isi desfasura aici activitatea se cunoaste acum un fenomen al schimbarii toponimiei locului, in vecinatatea strazii Lipscani vom avea strazi precum Selari, Zarafi, Sepcari, Bacani etc. In timp, aspectul Lipscanilor se va schimba treptat, cladirile mari, in stil neoclasic si neobaroc vor lua locul micilor pravalii, ateliere si hanuri. Pornind de la Biserica Sfantul Gheorghe, taind Calea Victoriei si coborand pana la Dambovita, Strada Lipscani se transforma in centrul financiar al Bucurestilor catre sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, cand vor fi ridicate o serie de banci si institutii. O parte dintre negustorii mai generosi au ridicat in Bucuresti biserici, iar breslele isi alegeau cate un patron protector pe care il praznuiau anual cu mare fast. Si nu doar breslasii crestini si-au ridicat lacase de cult, ci si cei evrei. Mai mult decat atat, negustorii en-gros-isti, care petreceau mult timp la Liepzig, au considerat esential sa aibe o biserica aici.
Filmul ne prezinta istoria in imagini unei strazi pe care se suprapune povestea acesteia scrisa de George Potra. O strada din inima orasului, care creste odata cu acesta, si se transforma transformand la randu-i obiceurile pe care le aduce mai intai din orient, apoi din occidentul manufacturier. Iar povestea strazii este data de povestea negustorilor de aici care au avut un important impact dezvoltarea societatii romanesti moderne, punand umarul la cresterea cultural-urbanistica a Capitalei.
Insa nu doar in Bucuresti a existat o strada care sa primeasca numele de Lipscani, ci au aparut, in diverse perioade de timp, si in inima Craiovei, a Slatinei, a Ramnicu Valcei, a Ploiestiului, a Caracalului, a Horezului, a orasului Videle si a satului Strejnicu.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.