Chance of a Lifetime
Regia Bernard Miles
IMDB 6.8
In vremurile de austeritate de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Dickinson lucreaza din greu pentru a incerca sa-si mentina fabrica de unelte agricole esuate. Lucratorii sai nemultumiti nu ii apreciaza totusi eforturile si il supara pe Bland, managerul sau de agresiune. Are instalata o caseta de sugestii dupa ce muncitorii se plang ca nu ii asculta niciodata, dar, dupa ce directorul de lucrari ii ameninta pe intarziati, singurul raspuns este jignitor. Cand Bland il concediaza pe autorul sugestiei, Bolger, forta de munca intra in greva. Dickinson ii confrunta si, in caldura momentului, le spune ca lucreaza mult mai mult decat ei si ii indrazneste sa conduca singuri afacerea. Baxter ii convinge pe ceilalti sa-l accepte la sugestia lui si ii aleg pe Stevens si Morris sa faca exact asta. Dickinson este surprins, dar, fara tragere de inima, accepta sa le lase fabrica, cu conditia sa ii plateasca anual 5% din valoarea capitalului afacerii, echivalentul a 120 de lire sterline pe saptamana.
Bland, domnisoara Cooper, secretara lui Dickinson, directorul lucrarii, maistrul si alti cativa au renuntat. In acea noapte, avocatul si medicul lui Dickinson il sfatuiesc sa foloseasca situatia ca o oportunitate de a-si lua o vacanta si de a-i recomanda domnisoarei Cooper sa se intoarca la munca.
Un furnizor isi modifica conditiile de credit, provocand o criza financiara. Managerul bancii locale nu doreste sa prelungeasca un imprumut temporar, asa ca Stevens merge la sediul bancii din City of London si vorbeste cu directorul general al bancii, Sir Robert Dysart, dar fara noroc. In cele din urma, Stevens si Morris si-au dat actele la propriile case, Palmer strange bani din polita lui de asigurare si, dupa cateva mormaieli, unii dintre ceilalti lucratori fac suma necesara.
Dupa publicitatea in presa a acestei fabrici detinute de muncitori, o delegatie comerciala din tara (fictiva) Xenobia a contactat fabrica pentru a aranja o demonstratie a „plugului cu sens unic" la care lucrase Dickinson. Domnisoara Cooper il invita pe Dickinson sa participe, dar el se uita doar de la distanta. Xenobienii sunt impresionati si comanda 800 de pluguri pentru 50.000 de lire sterline. Dupa semnarea contractului, Adam insista ca singura modalitate de a indeplini o comanda atat de mare este sa-si concentreze eforturile exclusiv pe plug, cu excluderea lucrarilor pe care le-au contractat de la clientii de mult timp. Morris se intoarce la fabrica, mai degraba decat sa fie o parte pentru a-si abandona ceilalti clienti, iar Adam ii ia locul.
Intre timp, cativa dintre muncitori, in frunte cu Baxter, sunt nemultumiti de noul salariu mai mic. Doi oameni de sindicat sunt chemati sa incerce sa rezolve lucrurile, iar Baxter renunta in cele din urma la obiectiile sale.
Dickinson apare la fabrica noaptea tarziu si este invitat la o ceasca de cacao de catre paznic. O intalneste pe domnisoara Cooper si discuta cu ea despre cum merg lucrurile. El afla ca un furnizor de otel intarzie livrarea, asa ca a doua zi merge sa-l vada pe Garrett, directorul sau general. Garrett dezaproba cu fermitate experimentul si refuza sa-l ajute, dar Dickinson sugereaza ca un articol de ziar despre sabotarea acestuia, cu o fotografie a lui Garrett, nu ar fi in interesul sau. Otelul este livrat.
Apoi, guvernul xenobian anunta ca „avand in vedere pozitia lor valutara, toate licentele de import restante sunt suspendate". Dickinson se intoarce si poate gasi alti clienti straini pentru pluguri. Prevenit dezastrul, pleaca, doar pentru ca Stevens sa-i ofere vechea pozitie inapoi. Dickinson accepta o pozitie mai mica si indica faptul ca Adam ar trebui sa fie directorul general. Stevens iese, spunand ca prefera sa faca o munca adevarata
Distribuie
Basil Radford ca Dickinson
Niall MacGinnis ca (Frank) Baxter
Bernard Miles ca (George) Stevens
Julien Mitchell ca (Ted) Morris
Kenneth More ca Adam (Watson)
Geoffrey Keen ca (Harry) Bolger
Josephine Wilson ca domnisoara Cooper
John Harvey ca Bland
Russell Waters ca Palmer
Patrick Troughton ca Kettle
Hattie Jacques ca Alice
Peter Jones , Bernard Rebel si Eric Pohlmann in rolul Xenobienilor
Amy Veness ca Lady Davis
Stanley Van Beers ca Calvert
Norman Pierce ca Franklin
Gordon McLeod in rolul lui Garrett
Compton Mackenzie ca Sir Robert Dysart
Nigel Fitzgerald ca Pennington
Alastair Hunter ca Groves (medicul lui Dickinson)
Mollie Palmer ca Millie
George Street ca primul Sindicat
Stanley Rose ca al doilea om de sindicat
Erik Chitty ca Silas Pike
Leonard Sharp ca Mitch
John Boddington ca functionar de banca
Hilda Fenemore , Helen Harvey, Peggy Ann Clifford , Sam Kydd , Jim Watts, Henry Bryce, Basil Cunard, Anthony Halfpenny, Howell Davies si Donald Tandy in rolul The Workers