Din aceeasi categorie
|
Cele mai spectaculoase cetati medievale din Romania 231 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cetatea din Amman:Iordania 111 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cetatea Dashtadem -Armenia 466 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cetatea Erbil 929 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cetatea Semendria 863 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cetatea Rasnov 927 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
02:28
|
Cetatea Colt - Hunedoaara (Castelul din Carpati) 1.994 vizite - 0 comentarii adaugat de Laur |
||||||||||||||||||
|
Cetatea medievala Saschiz 491 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cetatea Romana de la Halmyris, Delta Dunarii 443 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
. Cetatea Ineului 163 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Turism
Cetatea Siriei
| Adaugat de Cozana | 19.10.2023 |  Adauga
la favorite |
84 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteNu este foarte accesibila pentru copiii mici, insa minunata pentru drumetie in familie (cu copii mai mari) sau grupuri de prieteni. Siria este la mijlocul distantei dintre Ineu si Arad, aflandu-se la jumatate de ora distanta de fiecare dintre ele
Potrivit unor presupuneri, castelul exista deja in secolul al XII-lea, dar prima sa mentiune scrisa a supravietuit abia din 1324. In 1390, regele Sigismund l-a donat ispanului Laszlo Saroi din Temes, dar in anul urmator l-a luat inapoi in schimbul altor mosii.
In 1439, regele Albert a dat castelul si cele 145 de orase, sate si salbaticie ale sale despotului sarb Gyorgy Brankovics in schimbul lui Nandorfehervar . In 1440, Ulaszlo I a confiscat castelul din cauza lipsei de loialitate a lui Brankovics, iar in 1441 l-a daruit lui Laszlo Marothy, domnul Aradului. Cu toate acestea, castelul era inca in mainile lui Brankovics, iar acesta l-a predat lui Janos Hunyadi abia in 1444 . Dupa moartea lui Hunyadi, castelul a fost mostenit de fiii sai Laszlo si Matyas , dar Matyas l-a transmis lui Mihaly Szilagyi . In 1458, Matyas, care conducea deja ca rege, l-a capturat pe Mihaly Szilagyi si l-a inchis in propriul sau castel. [1]Szilagyi a reusit sa evadeze in 1459; mai tarziu, Matyas s-a cedat fata de el si i-a returnat bunurile. Dupa moartea lui Szilagyi, vaduva sa, Margit Bathori, a devenit mostenitoare.
In 1514, a fost ocupata de armata lui Gyorgy Dozsa , iar apoi a cazut in mainile lui Janos Szapolyai . In 1526, i -a dat-o lui Imre Czibak, episcopul de Varad. A fost ocupata de turci in 1566, iar Zsigmond Bathory a reusit sa o recastige abia in 1595 . La inceputul anilor 1600, a intrat din nou sub stapanire turceasca. In 1606, capitanul Istvan Petnehazy din Jena a incercat sa-l obtina pentru Istvan Bocskai , dar nu a reusit. In 1608, Bethlen a donat castelul, care era inca sub control turcesc, lui Gabor Petnehazy, care a reusit sa intre in proprietate abia in 1614. In 1615, paza mercenara a predat castelul Pasa din Lippa din cauza salariilor neplatite. In 1693 Sigbert Heistergeneral, dar pana atunci castelul era deja intr-o stare foarte darapanata.
In 1755, Imre Bohus a cumparat castelul, ale carui pietre le-a folosit pentru a-si construi castelul. In timpul rascoalei taranesti din 1784, autoritatile au distrus restul castelului cu un tun pentru ca acesta sa nu poata oferi adapost insurgentilor.
Rolul indeplinit de cetate era strategic, de aparare si economic avand arondate 110 sate. Arhitectura cetatii are cateva parti: corpul central cladit pe o stanca de forma neregulata ovoidala cu diferente de nivel. La vest peretele este lung de 24 m, inalt si cu gauri. Spre nord se vad ramasitele unui donjon (turn). A dispus de incaperi iar la subsol comunica in curtea exterioara printr-o usa ce se inchidea dupa necesitati.
Curtea exterioara avea dimensiuni de 36-38 m cu ziduri aproape intacte. Grosimea zidului este 130 cm, si inalt de 3,5 m. Spre nord este o deschizatura ce era una din portile cetatii. Peste santul din fata cetatii a existat un pod mobil. Donjonul si zidul inconjurator sunt partile cele mai vechi ale cetatii. Donjonul cu varful ruinat este lung de 109 m si lat de 18 m. In fata corpului central este un zid protector la o distanta de 2,5 m, inchizand o curte mica de refugiu. Zidul inconjurator are lungimea de 28 m, cu intrare doar din partea de vest. Santul cetatii situat in fata curtii exterioare avea in unele portiuni adancimea de 10 m si o latime de 14 m dar pe unele portiuni a fost mai putin abrupt.
Tunelurile subterane au inaltime de 1,9 m si o latime la baza de 1,8 m. Portile cetatii sunt patru la numar. Poarta principala pe latura nord-est de 2,9 m la baza dispunand de doua deschizaturi alaturate - una mare pentru carosabil si alta mica pietonilor. Poarta pe latura verticala a zidului protector, realizand accesul peste santul lat de 12 m si adanc de 6 m. Poarta pe zidul laturii vestice a curtii exterioare si ultima poarta (nesigura) in corpul central. Materialele de constructie folosite sunt: piatra adusa din cariera Galsa, de la o departare de 3,5 km, varul stins direct pe piatra (mortar cald). Provenienta lui era din varnitele de la Agrisul Mare situate la 12 km distanta peste deal. Etapele de executie ale lucrarilor de constructie 3, succesive:
Donjonul, cu constructiile anexe: zidul inconjurator si o parte a corpului central (dupa invazia tatara la 1241 si a doua jumatate a sec. al XIII-lea).
Corpul central si ingrosarea zidurilor cu contraforturi (in timpul domniei lui Iancu de Hunedoara).
Amenajarea corpului central, curtea exterioara si zidul protector din fata corpului central de vest, in timpul stapanirii familiei Bathory (a doua jumatate a sec. XV-lea si inceputul celui celui de-al XVI-lea).
Sub stapanirea turcilor zidurile au fost intarite sporind siguranta cetatii in fata atacurilor. Stilul cetatii este romanic, existand un donjon masiv, locuibil prevazut cu 2-3 etaje iar la partea superioara dispune de creneluri.
Potrivit unor presupuneri, castelul exista deja in secolul al XII-lea, dar prima sa mentiune scrisa a supravietuit abia din 1324. In 1390, regele Sigismund l-a donat ispanului Laszlo Saroi din Temes, dar in anul urmator l-a luat inapoi in schimbul altor mosii.
In 1439, regele Albert a dat castelul si cele 145 de orase, sate si salbaticie ale sale despotului sarb Gyorgy Brankovics in schimbul lui Nandorfehervar . In 1440, Ulaszlo I a confiscat castelul din cauza lipsei de loialitate a lui Brankovics, iar in 1441 l-a daruit lui Laszlo Marothy, domnul Aradului. Cu toate acestea, castelul era inca in mainile lui Brankovics, iar acesta l-a predat lui Janos Hunyadi abia in 1444 . Dupa moartea lui Hunyadi, castelul a fost mostenit de fiii sai Laszlo si Matyas , dar Matyas l-a transmis lui Mihaly Szilagyi . In 1458, Matyas, care conducea deja ca rege, l-a capturat pe Mihaly Szilagyi si l-a inchis in propriul sau castel. [1]Szilagyi a reusit sa evadeze in 1459; mai tarziu, Matyas s-a cedat fata de el si i-a returnat bunurile. Dupa moartea lui Szilagyi, vaduva sa, Margit Bathori, a devenit mostenitoare.
In 1514, a fost ocupata de armata lui Gyorgy Dozsa , iar apoi a cazut in mainile lui Janos Szapolyai . In 1526, i -a dat-o lui Imre Czibak, episcopul de Varad. A fost ocupata de turci in 1566, iar Zsigmond Bathory a reusit sa o recastige abia in 1595 . La inceputul anilor 1600, a intrat din nou sub stapanire turceasca. In 1606, capitanul Istvan Petnehazy din Jena a incercat sa-l obtina pentru Istvan Bocskai , dar nu a reusit. In 1608, Bethlen a donat castelul, care era inca sub control turcesc, lui Gabor Petnehazy, care a reusit sa intre in proprietate abia in 1614. In 1615, paza mercenara a predat castelul Pasa din Lippa din cauza salariilor neplatite. In 1693 Sigbert Heistergeneral, dar pana atunci castelul era deja intr-o stare foarte darapanata.
In 1755, Imre Bohus a cumparat castelul, ale carui pietre le-a folosit pentru a-si construi castelul. In timpul rascoalei taranesti din 1784, autoritatile au distrus restul castelului cu un tun pentru ca acesta sa nu poata oferi adapost insurgentilor.
Rolul indeplinit de cetate era strategic, de aparare si economic avand arondate 110 sate. Arhitectura cetatii are cateva parti: corpul central cladit pe o stanca de forma neregulata ovoidala cu diferente de nivel. La vest peretele este lung de 24 m, inalt si cu gauri. Spre nord se vad ramasitele unui donjon (turn). A dispus de incaperi iar la subsol comunica in curtea exterioara printr-o usa ce se inchidea dupa necesitati.
Curtea exterioara avea dimensiuni de 36-38 m cu ziduri aproape intacte. Grosimea zidului este 130 cm, si inalt de 3,5 m. Spre nord este o deschizatura ce era una din portile cetatii. Peste santul din fata cetatii a existat un pod mobil. Donjonul si zidul inconjurator sunt partile cele mai vechi ale cetatii. Donjonul cu varful ruinat este lung de 109 m si lat de 18 m. In fata corpului central este un zid protector la o distanta de 2,5 m, inchizand o curte mica de refugiu. Zidul inconjurator are lungimea de 28 m, cu intrare doar din partea de vest. Santul cetatii situat in fata curtii exterioare avea in unele portiuni adancimea de 10 m si o latime de 14 m dar pe unele portiuni a fost mai putin abrupt.
Tunelurile subterane au inaltime de 1,9 m si o latime la baza de 1,8 m. Portile cetatii sunt patru la numar. Poarta principala pe latura nord-est de 2,9 m la baza dispunand de doua deschizaturi alaturate - una mare pentru carosabil si alta mica pietonilor. Poarta pe latura verticala a zidului protector, realizand accesul peste santul lat de 12 m si adanc de 6 m. Poarta pe zidul laturii vestice a curtii exterioare si ultima poarta (nesigura) in corpul central. Materialele de constructie folosite sunt: piatra adusa din cariera Galsa, de la o departare de 3,5 km, varul stins direct pe piatra (mortar cald). Provenienta lui era din varnitele de la Agrisul Mare situate la 12 km distanta peste deal. Etapele de executie ale lucrarilor de constructie 3, succesive:
Donjonul, cu constructiile anexe: zidul inconjurator si o parte a corpului central (dupa invazia tatara la 1241 si a doua jumatate a sec. al XIII-lea).
Corpul central si ingrosarea zidurilor cu contraforturi (in timpul domniei lui Iancu de Hunedoara).
Amenajarea corpului central, curtea exterioara si zidul protector din fata corpului central de vest, in timpul stapanirii familiei Bathory (a doua jumatate a sec. XV-lea si inceputul celui celui de-al XVI-lea).
Sub stapanirea turcilor zidurile au fost intarite sporind siguranta cetatii in fata atacurilor. Stilul cetatii este romanic, existand un donjon masiv, locuibil prevazut cu 2-3 etaje iar la partea superioara dispune de creneluri.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.