Dintre vitaminele continute de rosii, cele mai importante sunt vitamina A (importanta pentru ochi si pentru procesele endocrine), complexul B (B1, B2, B5, B6 - protectoare ale sistemului nervos, ale sistemului osos, ale metabolismului), vitamina C (necesara sistemului cardiovascular, sistemului nervos si endocrin), vitamina E (vitamina tineretii si a fertilitatii) si vitamina K (importanta pentru sinteza anumitor elemente figurate ale sangelui). Apoi, rosiile contin cantitati insemnate de potasiu, fosfor, fier, calciu, magneziu si seleniu, precum si acizi organici, acestia din urma avand un rol important pentru sistemul digestiv. De asemenea, rosia reprezinta cea mai bogata sursa naturala de licopen, o substranta ce confera culoarea rosie. Din pacate licopenul nu poate fi produs de organismul uman, astfel ca singura sursa o reprezinta alimentatia.
Rosiile mai contin acid folic, important in hematopoieza (“confectionarea" globulelor rosii si implicit contribuie la combaterea anemiei) si in eliminarea homociesteinei, un aminoacid al carui metabolism este dependent de complexul vitaminic B. Nivelul crescut de homocisteina sporeste riscul bolilor cardio-vasculare, mai ales riscul infarctului miocardic, al accidentelor vascuare cerebrale precum si al bolilor vasculare ale membrelor. Homocisteina este de asemenea implicata in evolutia aterosclerozei, boala reprezentata de acumularea grasimilor (colesterolului) in peretele vaselor, care isi pierd elasicitatea si isi micsoreaza lumenul (interiorul), astfel incat la tesuturile pe care acestea le iriga nu mai ajung suficienti nutrienti si oxigen. Se produce ischemia (sta la baza infarctelor: miocardice, cerebrale, pulmonare sau de alte tesuturi) si degradarea tesuturilor.