Daca „Bethen Haller" nu-ti spune cine stie ce, „Jidvei" sigur o sa lase un „ahaa" in materia cenusie; in prezent, castelul apartine companiei de vinuri, ceea ce inseamna ca o vizita aici o sa se lase negresit cu o degustare din licoarea mai sus numita.
Decorat pentru a reda atmosfera medievala, costructia te imbie la frumos si eleganta si sa nu crezi ca o sa reusesti sa nu te umfli putin in pene vazandu-te cum te plimbi tantos prin camerele intesate de obiecte de epoca si usi sculptate in cine stie ce lemn pretios. Ca doar nu ne mai jucam, suntem deja la o varsta la fel de coapta precum strugurii de septembrie.
Viata castelului a fost ceva mai zbuciumata decat sampania dintr-o sticla agitata, iar constructia i-a fost inceputa in secolul 16. A apartinut mai multor familii nobile, a fost donat, a fost pierdut la carti (nu ne inchipuim ofensa pe care trebuie sa o fi simtit), renovat, transformat in unitate de sampanizare pe vremea comunista, renovat din nou, iar astazi, in sfarsit, putem spune ca duce niste vremuri bune, dulci. Adaposteste in septembrie Festivalul National „Strugurele de aur" si, desi nu este deschis publicului, poti cere participarea la o degustare in grup daca te strangi cu cativa prieteni cu care te uneste pasiunea pentru vin. Si castele, desigur… si castele.