Din aceeasi categorie
|
Stalida-Creta 817 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Trenuletul zis 968 vizite - 0 comentarii adaugat de Alexandra |
||||||||||||||||||
|
Spinalonga-Insula lacrimilor-Creta 4.278 vizite - 0 comentarii adaugat de Alexandra |
||||||||||||||||||
|
Seitan Limania Beach - Creta, Grecia 504 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Chania Creta 1.391 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Malia Creta 1.166 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cipru - Pastele ortodox in Palm Beach Hotel -2014 1.201 vizite - 0 comentarii adaugat de Alexandra |
||||||||||||||||||
|
CRETA 1.202 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Spinalonga-Creta-Grecia 1.184 vizite - 0 comentarii adaugat de Alexandra |
||||||||||||||||||
|
Agios Nikolaos-Creta-Grecia 1.087 vizite - 0 comentarii adaugat de Alexandra |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Turism
Knossos Creta
| Adaugat de Cozana | 18.01.2023 |  Adauga
la favorite |
72 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteImpresionantul edificiu minoic (restaurat ce-i drept intr-o maniera heirupist-balcanica de catre saxonul Arthur Evans) releva vizitatorului de ocazie cateva adevaruri apasatoare (cel putin pentru procesul pe care istoricii il denumesc cu mandrie: evolutie). Spre exemplu nu numai ca pe la anul 1700 i.Hr. locuitorii din Knossos beneficiau te cazi si toalete personale in apartamentele proprii, dar orasul in sine era prevazut cu un sistem complex de alimentare cu apa calda si apa rece, precum si cu un sistem complex de eliminare a apei menajere
Palatul minoic de la Knossos
Aproape invariabil, intaiul pas al unui vizitator pe dalele de bazalt si travertin din curtea palatului de la Knossos - mitica cetate de scaun a nu mai putin legendarului rege Minos – e sinonim cu o auto-invaluire intr-o stare de pseudoperplexitate. Si asta nu dintr-un masochism de conjunctura ci, pur si simplu, pentru simplul fapt ca aici, la mai nici 5 kilometri de locul unde raul Kairatos se varsa in mare, istoria sfideaza – de mai bine de 5000 de ani – o multitudine de tabu-uri si valori asociate (cel putin in sinapsele multora dintre noi) cu o imagine contemporana a lumii.
Impresionantul edificiu minoic (restaurat ce-i drept intr-o maniera heirupist-balcanica de catre saxonul Arthur Evans) releva vizitatorului de ocazie cateva adevaruri apasatoare (cel putin pentru procesul pe care istoricii il denumesc cu mandrie: evolutie). Spre exemplu nu numai ca pe la anul 1700 i.Hr. locuitorii din Knossos beneficiau te cazi si toalete personale in apartamentele proprii, dar orasul in sine era prevazut cu un sistem complex de alimentare cu apa calda si apa rece, precum si cu un sistem complex de eliminare a apei menajere.
Cu toate acestea, monumentalul palat minoic de la Knossos distrus undeva in jurul anului 1380 i.Hr. – potrivit unor cercetatori datorita unui imens val tsunami creat de cea mai mare explozia vulcanica din antichitate ce a distrus insula Thera (azi Santorini) aflata la 110 kilomentri departare – a ramas de atunci nelocuit. Vor trece aproape 4 mii de ani pana cand acest simbol arhitectonic al celei mai vechi civilizatii europene sa vada din nou lumina zilei si cam tot atat pana cand lumea “moderna" sa redescopere conceptele de toaleta si baie ca parti esentiale ale spatiului de locuit.
Actualele ruine de la Knossos apartin asa numitei perioade a noului palat (1700-1380 i.Hr), perioada in care civilizatia minoica a reconstruit edificiile de la Knossos, Phaistos si Malia, constructii distruse in anul 1750 i.Hr. de o catastrofa naturala de proportii, iar lipsa oricarui rabat la ideea de lux (de la arhitectura si pana la sculpturi, de la fresce si pana la decoratiunile bogate sau sistemele hidraulice si de canalizare) pare sa releve fara doar si poate ca procesul de reconstructie a avut loc in perioada de apogeu politic a civilizatiei cretane si, implicit, si momentul de climax economic al insularilor.
In acest context, un element arhitectural interesant este reprezentat de coloanele minoice – structural diferite de cele existente in lumea greaca a vremii (subtiri la baza si mai groase la varf si nu invers ca in cazul celorlalte civilizatii elene) si realizate exclusiv din lemn de chiparos vopsit in rosu. Potrivit unor cercetatori aceasta diferenta fundamentala se datoreaza exclusiv specificitatii materialului folosit, mai exact faptului ca fiecare trunchi de chiparos era “montat" cu varful in jos, pentru a preintampina aparitia de mladite ulterior asamblarii.
Decojita de principala legenda care-i invaluie istoria, anume cea a Minotaurului (un monstru pe jumatate om, pe jumatate taur care traia in adancul Labirintului construit de Dedalus si caruia, pana sa fie ucis de atenianul Tezeu, i se dadeau anual spre sacrificiu tineri si tinere trimisi de orasul Atena regului cretan Minos), civilizatia minoica pare mai degraba una pasnica: nu numai ca temele militare lipsesc cu desavarsire din frescele de la Knossos, dar orasul insusi nu este prevazut cu nici un fel de fortificatii. Frescele de pe edificiile de la Knossos evidentiaza, in acest context, un peisaj relativ idilic al societatii minoice (cetatenii sunt pictati in ipostaze non-razboinice, par sa emane optimism si liniste) singurul aspect (aparent) ciudat fiind reprezentat de culoarea pielii personajelor: barbatii sunt in permanenta infatisati avand pielea stracojie, in timp ce femeile sunt portretizate avand pielea alba
Poate cel mai impresionant aspect este, in fapt, grandioasa structura arhitectonica a edificiului, cu peste 1300 de incaperi dispuse pe 2 pana la 5 nivele si legate intre ele prin culoare sofisticate si beneficiind de sisteme de ventilatie evoluate. Din pacate insa, mai mult de trei sferturi din ansamblul de la Knossos este nevizitabil – fie din ratiuni de securitate, fie pentru ca inca nu a fost scos la lumina de catre arheologi
Palatul minoic de la Knossos
Aproape invariabil, intaiul pas al unui vizitator pe dalele de bazalt si travertin din curtea palatului de la Knossos - mitica cetate de scaun a nu mai putin legendarului rege Minos – e sinonim cu o auto-invaluire intr-o stare de pseudoperplexitate. Si asta nu dintr-un masochism de conjunctura ci, pur si simplu, pentru simplul fapt ca aici, la mai nici 5 kilometri de locul unde raul Kairatos se varsa in mare, istoria sfideaza – de mai bine de 5000 de ani – o multitudine de tabu-uri si valori asociate (cel putin in sinapsele multora dintre noi) cu o imagine contemporana a lumii.
Impresionantul edificiu minoic (restaurat ce-i drept intr-o maniera heirupist-balcanica de catre saxonul Arthur Evans) releva vizitatorului de ocazie cateva adevaruri apasatoare (cel putin pentru procesul pe care istoricii il denumesc cu mandrie: evolutie). Spre exemplu nu numai ca pe la anul 1700 i.Hr. locuitorii din Knossos beneficiau te cazi si toalete personale in apartamentele proprii, dar orasul in sine era prevazut cu un sistem complex de alimentare cu apa calda si apa rece, precum si cu un sistem complex de eliminare a apei menajere.
Cu toate acestea, monumentalul palat minoic de la Knossos distrus undeva in jurul anului 1380 i.Hr. – potrivit unor cercetatori datorita unui imens val tsunami creat de cea mai mare explozia vulcanica din antichitate ce a distrus insula Thera (azi Santorini) aflata la 110 kilomentri departare – a ramas de atunci nelocuit. Vor trece aproape 4 mii de ani pana cand acest simbol arhitectonic al celei mai vechi civilizatii europene sa vada din nou lumina zilei si cam tot atat pana cand lumea “moderna" sa redescopere conceptele de toaleta si baie ca parti esentiale ale spatiului de locuit.
Actualele ruine de la Knossos apartin asa numitei perioade a noului palat (1700-1380 i.Hr), perioada in care civilizatia minoica a reconstruit edificiile de la Knossos, Phaistos si Malia, constructii distruse in anul 1750 i.Hr. de o catastrofa naturala de proportii, iar lipsa oricarui rabat la ideea de lux (de la arhitectura si pana la sculpturi, de la fresce si pana la decoratiunile bogate sau sistemele hidraulice si de canalizare) pare sa releve fara doar si poate ca procesul de reconstructie a avut loc in perioada de apogeu politic a civilizatiei cretane si, implicit, si momentul de climax economic al insularilor.
In acest context, un element arhitectural interesant este reprezentat de coloanele minoice – structural diferite de cele existente in lumea greaca a vremii (subtiri la baza si mai groase la varf si nu invers ca in cazul celorlalte civilizatii elene) si realizate exclusiv din lemn de chiparos vopsit in rosu. Potrivit unor cercetatori aceasta diferenta fundamentala se datoreaza exclusiv specificitatii materialului folosit, mai exact faptului ca fiecare trunchi de chiparos era “montat" cu varful in jos, pentru a preintampina aparitia de mladite ulterior asamblarii.
Decojita de principala legenda care-i invaluie istoria, anume cea a Minotaurului (un monstru pe jumatate om, pe jumatate taur care traia in adancul Labirintului construit de Dedalus si caruia, pana sa fie ucis de atenianul Tezeu, i se dadeau anual spre sacrificiu tineri si tinere trimisi de orasul Atena regului cretan Minos), civilizatia minoica pare mai degraba una pasnica: nu numai ca temele militare lipsesc cu desavarsire din frescele de la Knossos, dar orasul insusi nu este prevazut cu nici un fel de fortificatii. Frescele de pe edificiile de la Knossos evidentiaza, in acest context, un peisaj relativ idilic al societatii minoice (cetatenii sunt pictati in ipostaze non-razboinice, par sa emane optimism si liniste) singurul aspect (aparent) ciudat fiind reprezentat de culoarea pielii personajelor: barbatii sunt in permanenta infatisati avand pielea stracojie, in timp ce femeile sunt portretizate avand pielea alba
Poate cel mai impresionant aspect este, in fapt, grandioasa structura arhitectonica a edificiului, cu peste 1300 de incaperi dispuse pe 2 pana la 5 nivele si legate intre ele prin culoare sofisticate si beneficiind de sisteme de ventilatie evoluate. Din pacate insa, mai mult de trei sferturi din ansamblul de la Knossos este nevizitabil – fie din ratiuni de securitate, fie pentru ca inca nu a fost scos la lumina de catre arheologi
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.