In Coreea secolului XVI, o epoca dinaintea medicinei moderne, cand boli precum varicela puteau decima neabatut comunitati intregi, o epoca in care tehnicile de vindecare erau extrem de rudimentare, bolnavii apelau la medici pentru a se vindeca de suferinta si de boli. Dongui Bogam, indreptarul oficial al medicilor din aceasta epoca, era plin de tratamente antice pentru orice fel de afectiune. La fel cum crestinii au Biblia, si budistii au scrierile lor, iar Dongui Bogam poate fi considerata Biblia tratamentelor clinice din acea vreme.
Cartea a fost realizata de medicul regal Heo Jun si a fost publicata prima data in 1613. Apoi a fost tiparita de mai multe ori, de 30 de ori doar in China, de 20 de ori in Coreea, de trei ori in Japonia si o data in Taiwan. Scrierea are 25 de volume si a fost realizata in 15 ani, fiind considerata un text sacru in Coreea. Este folosit chiar si de medicii din zilele noastre. Ordonarea simptomelor si a tratamentelor in functie de organul afectat, si nu in functie de boala, a fost o abordare revolutionara la acea vreme.
Volumul contine studii de caz care nu au fost cunoscute de medicii Occidentali decat in secolul XX. Traducerea titlului e “Oglinda medicinei Orientale", iar din iulie 2009 se afla in programul UNESCO “Memory of the world". Editia originala este pastrata in Biblioteca Nationala Coreeana. Acest film documentar spune povestea celui mai important tratat de medicina al Orientului, iar cu ajutorul interviurilor cu experti demonstreaza ca acesta este o carte revolutionara chiar si in zilele noastre.