Lloyds of london (1936)
Regia Henry King
IMDB 7.0
In 1770, tanarul Jonathan Blake aude doi marinari discutand despre ceva suspect in beraria matusii sale dintr-un sat de pescari din Norfolk . El il convinge pe cel mai respectabil prieten al sau, Horatio Nelson , sa se strecoare la bordul navei marinarilor cu el. Au auzit un complot care implica frauda in asigurari . Jonathan decide sa avertizeze asiguratorii, mergand 100 de mile pana la Londra pana la Lloyd's Coffee House , unde asiguratorii isi desfasoara afacerile. Domnul Angerstein , seful unuia dintre sindicatele de acolo, il asculta si este salvat de o mare pierdere. Intrebat, Angerstein ii explica lui Jonathan ca chelnerii de la Lloyd's sunt, de asemenea, licitatori de asigurari. In loc de o recompensa baneasca, Jonathan cere sa lucreze ca ospatar.
Multi ani mai tarziu, cand este un barbat matur si Lloyd's s-a mutat si a devenit Lloyd's of London , Jonathan ii arata lui Angerstein un sistem de aparate telegrafice cu semafor pe care le-a inventat, care pot transmite mesaje peste Canalul Manecii in cinci minute. La inceputul secolului, in timp ce aduna stiri in Franta deghizat in preot francez, el o salveaza pe Elizabeth, o tanara englezoaica secreta, luata de francezi dupa Napoleon .ordona arestarea tuturor englezilor. In calatoria cu barca inapoi in Anglia, se indragostesc. Elizabeth pleaca inainte ca Jonathan sa afle numele ei complet si resedinta, dar el afla adresa ei de la soferul care a transportat-o. El o cheama neinvitata si afla ca ea este Lady Stacy, casatorita cu Lord Everett Stacy, un jucator caddish caruia i s-a refuzat frecvent admiterea in sindicatele de la Lloyd's. Insult ca a fost demis de Stacy drept un simplu „chelner" la Lloyd’s, Jonathan promite sa se faca atat de bogat si de puternic incat pana si aristocratia va trebui sa-i arate respect. [n 1]
In cativa ani, Jonathan are propriul sau sindicat de mare succes, dar a devenit cinic si intarit. Ii reintalneste pe Lord si Lady Stacy si incepe sa o vada in secret. Stacy, cu pierderi grele la jocuri de noroc si urmarit de creditori, il convinge pe Jonathan sa-i dea o parte din profiturile sindicatului sau, insinuand ca le va demasca. Razboiul cu Franta are ca rezultat pierderi dezastruoase in 1805, care ameninta sa falimenteze Lloyd's.
Cand asiguratorii isi maresc tarifele, armatorii britanici refuza sa navigheze daca nu sunt restabilite vechile tarife. Angerstein propune ca vechile tarife sa fie restabilite prin convingerea Amiralitatii sa ofere escorte inarmate navelor comerciale. Dar Horatio Nelson comanda acum flota mediteraneana a Marinei Regale, iar Jonathan obiecteaza ca un astfel de curs ar injumatati flota lui Nelson intr-un moment in care trebuie sa mentina flota franceza blocata in Toulon ., amenintand supravietuirea Angliei. El isi angajeaza sindicatul la vechile tarife fara escorte, mentinand singur comertul britanic si forta lui Nelson intacte. Stacy il urmareste pe Jonathan pentru fonduri, dar pe masura ce pierderile cresc, sindicatul ramane fara bani si el refuza. Elizabeth este de acord sa-i dea lui Stacy averea proaspat mostenita in schimbul divortului. Cu toate acestea, flota franceza scapa oricum de blocada lui Nelson, iar Jonathan este abandonat de membrii sindicatului sau. Elizabeth renunta la divort si isi pune averea la dispozitia lui Jonathan in privinta protestelor sale. In curand, chiar si asta se epuizeaza.
Lordul Drayton, primul lord al Amiralitatii si unchiul lui Stacy, este de acord sa ordone jumatate din flota lui Nelson sa convoieze navele comerciale. Inainte ca ordinul sa poata fi trimis, Jonathan primeste o scrisoare de la Nelson in care ii multumeste pentru sacrificiile sale si il indeamna „cu orice pret" sa-si protejeze flota de a fi divizata. Jonathan trimite un mesaj fals din Franta raportand o victorie a lui Nelson. Stacy, insa, afla ca Jonathan a fost in Calais in ziua in care mesajul a fost trimis si merge la Angerstein. Angerstein il avertizeaza ca, daca il denunta pe Jonathan, el insusi va fi ruinat, deoarece averea Elisabetei este legata si de sindicat. Stacy ii gaseste pe Jonathan si Elizabeth unul in bratele celuilalt si ii impusca rivalul in spate. Jonathan, insa,, desi Nelson este ucis. Un Jonathan care se recupereaza urmareste de la fereastra cum trece cortegiul funerar al prietenului sau.
Distributie
Freddie Bartholomew ca Jonathan Blake (in copilarie)
Madeleine Carroll ca Lady Elizabeth
Sir Guy Standing ca John Julius Angerstein
Tyrone Power ca Jonathan Blake
C. Aubrey Smith ca vechiul „Q"
Virginia Field ca Polly [o chelnerita la cafenea care il iubeste pe Jonathan]
Douglas Scott ca Horatio Nelson
George Sanders ca Lord Everett Stacy
JM Kerrigan ca Brook Watson
Una O'Connor in rolul vaduvei Blake [matusa lui Jonathan]
Forrester Harvey ca Percival Potts
Gavin Muir ca Sir Gavin Gore
EE Clive ca magistrat
Miles Mander ca Jukes
Montagu Love ca Hawkins
Arthur Hohl ca primul. Capitan
Robert Greig ca Lord Drayton
Lumsden Hare in rolul capitanului Suckling
Will Stanton in rolul lui Smutt
Murray Kinnell ca reverendul Nelson
Billy Bevan in rolul hangiului
Elsa Buchanan ca Servant Girl
Georges Renavent ca locotenent francez
Reginald Barlow ca al doilea. Capitan
May Beatty ca Lady Markham
Lester Matthews in rolul capitanului Hardy
Vernon Steele ca Sir Thomas Lawrence
Barlowe Borland ca Joshua Lamb
Hugh Huntley in rolul Printului de Wales
Charles Croker-King ca Willoughby
Ivan Simpson in rolul Batranului
Holmes Herbert ca purtator de cuvant
Charles McNaughton ca Chelner
Leonard Mudie ca Chelner
Charles Coleman ca Chelner
Thomas Pogue ca Benjamin Franklin
Yorke Sherwood ca Dr. Sam Johnson
Arthur Blake ca membru al Jonathan's Syndicate (necreditat)
Winter Hall ca Dr. Beatty (necreditat)
Olaf Hytten ca Telescope Man (necreditat)