Din aceeasi categorie
|
Maria Antoinetta regina din Versailles 452 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Splendoare fara Igiena * Viata la Versailles 287 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Splendoare fara Igiena * Viata la Versailles 230 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Secretele murdare ale palatului Versailles 615 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Secretele murdare din Versailles 489 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Secretele murdare ale lui castelului VERSAILLES 467 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Comorile Palatului Versailles | 415 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Regii Frantei: Ludovic al XIV-lea, Regele Soare 183 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Fiecare vis inseamna ceva 267 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Marele rege get Dromihete 119 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Versailles ,visul unui rege
| Adaugat de Cozana | 08.07.2022 |  Adauga
la favorite |
282 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favorite„Din 1649 pana la moartea sa in 1715, iata domnia lui Ludovic al XIV-lea si
anii lungi in care acest rege vizionar a facut
resedinta simpla de vanatoare cea mai somptuoasa resedinta regala din Europa.
El a combinat un proiect politic absolutist cu un gust foarte aprins pentru arte.
care a pus in slujba lui cele mai mari talente ale vremii.
In ciuda faptului ca era foarte atent la economia nationala, Ludovic al XIV-lea a cheltuit sume mari de bani sprijinind artisti care lucrau sub ordinele sale, pentru a face Franta tot mai puternica si ca imagine publica. Sfatuit de Colbert, unul din primele proiecte ale lui Ludovic, este restaurarea castelului si gradinilor Tuileries, incredintate lui Andre Le Notre si Louis Le Vau. Interioarele sunt incredintate lui Charles Le Brun si pictorilor Academiei Regale de Pictura si Sculptura. Cardinalul Richelieu, sub Ludovic al XIII-lea a fondat Academia Franceza, iar Ludovic al XIV-lea a luat-o sub patronajul sau. A creat alte academii, printre care Academia regala de Arhitectura, Academia regala de Stiinte. A fost patronul multor artisti ca pictorii Charles Le Brun, Pierre Mignard, Hyacinthe Rigaud; sculptorii Antoine Cosevox, Francois Girardot; arhitectii Louis Le Vau, Jules Hardouin-Mansard; desenatorul de gradini Andre Le Notre, a caror lucrari vor fi faimoase in toata Europa. Muzicienii Jean Baptiste Lully, Marc-Antoin Charpentier. In acea perioada infloresc scriitorii Moliere, Jean Racine, Jean de la Fontaine a caror lucrari au mare influenta si in zilele noastre. La Paris se construiesc monumente publice simboluri ale monarhiei absolute, Ludovic doreste ca Parisul sa devina cel mai magnific oras al Europei, in competitie cu Roma si Madrid. La Paris face sa se construiasca doua piete care vor influenta urbanismul in toata Europa: place Vendome si place des Victoire. Mareste Luvrul ca dealtfel si alte rezidente regale din vecinatatea Parisului: Vincennes, Marly, Meudon. Initial pentru lucrarile la Luvru a fost contactat arhitectul Gian Lorenzo Bernini, dar cum proiectul s-a dovedit prea costisitor(Bernini voia sa se demoleze aproape total edificiul), a fost contactat Claude Perrault. Ordona construirea complexului militar Hotel des Invalides, casa de odihna pentru militarii si oficialii care servisera cu fidelitate in armata sub comanda sa, deveniti infirmi din cauza ranilor de razboi, sau prea batrani. Acesta va fi unul dintre pionierii farmaciei internationale. Biserica sa, cu marea cupola aurita, este considerata o capodopera a clasicismului. La dorinta sa se construieste un spital enorm pentru saraci, la Salpetriere. Se construieste Observatorul din Paris, pentru a sustine activitatile stiintifice. Vechile ziduri medievale ale Parisului sunt daramate si se construiesc porti fortificate, cu arcuri de triumf dedicate gloriei sale: Saint Denis si Saint Martin. La Paris i se datoreaza si Pont Royal, construit cu banii sai si Champs-Elysees.
Palatul Versailles
La Versailles a angajat cei mai mari artisti francezi ai timpului, in principal Le Vau,(arhitectura), Le Brun(mobilier si picturi), Le Notre(gradini), pentru a crea cel mai prestigios palat regal din Europa; Versailles va deveni modelul in absolut al resedintei regale pe tot continentul, in timpul secolului al XVII-lea. A amplificat in mod considerabil colectia regala de opere artistice, in special picturi, prin cumpararea colectiei comerciantului Everhard Jabach, ce cuprindea opere importante, ce astazi constituie inima muzeului Luvru si a altor mari muzee pe teritoriul Frantei. Antichitatile, desenele marilor artisti, bronzurile, medaliile, au fost colectionate cu aviditate. In afara de aceasta, a incurajat dezvoltarea industriei franceze sustinand manufacturile, printre care manufactura regala Gobelins, de stat, producatoare de tesaturi fine cunoscuta in toata Europa; manufactura Saint-Gobain, privata, specializata in fabricarea sticlei, care a produs faimoasele oglinzi din Galeria Oglinzilor de la Versailles, reusind sa produca oglinzi de dimensiuni mult mai mari decat cele ce se produceau in acea vreme, inventand o noua metoda. A schimbat structura unor orase: Lille, Besancon, Belfort, Briancon.
In 1680 creeaza Comedie-Francaise.
In 1681 se deschide Canal du Midi, care leaga Atlanticul cu Marea Mediterana.
In noiembrie 1682 regele ia sub patronajul sau Colegiul regal Louis le Grand, din Paris.
In 1702 Parisul este impartit in douazeci de districte, se creeaza iluminatul public si politia stradala.
aca Ludovic al XIV-lea a facut sa sufere pe cineva apropiat, aceasta a fost regina, care nu s-a impacat niciodata cu infidelitatea sotului ei. Ludovic a fost obligat sa se casatoreasca cu o sotie de care nu era atras, Maria Tereza a Austriei, fiica lui Filip al IV-lea al Spaniei, in 1660. Reactia lui a fost aceea de a-si gasi compensatii in alta parte.
Asemenea bunicului sau, Henric al IV-lea, Ludovic avea un mare apetit sexual si s-a bucurat de favorurile mai multor amante, avand numerosi bastarzi. Trei femei au fost recunoscute in mod deschis, succesiv, in calitate de amante principale: blajina si nestiutoarea Louise de la Valliere, inteligenta si intriganta Francoise-Athenais de Montespan si autoritara, dar rezervata Francoise de Maintenon.
Fiecare amanta a fost mai varstnica decat predecesoarea sa si a intrat in gratiile regelui in timp ce facea parte din anturajul predecesoarei. Dupa moartea Mariei Tereza in 1683, Ludovic s-a casatorit cu doamna de Maintenon si sub influenta ei dura n-a mai avut aventuri extraconjugale. Cu toate ca Ludovic isi rasplatea material amantele, relatiile sale cu femeile arata ca era cat se poate de egoist. Este tipic comportamentul sau din 1667, cand si-a obligat doamnele sa mearga cu el in campania din Flandra. In caleasca regala calatoreau regele, regina, Louise de la Valliere, care era pe punctul de a fi parasita de rege, si doamna de Montespan, care era pe cale sa intre in viata intima a regelui.
Dintre metresele si favoritele regelui Ludovic al XIV-lea se pot aminti: Louise de la Valliere, Madame de Montespan, Madame d'Heudicourt, Madame de Maintenon, Maria Mancini, Olympe Mancini, Lucie de La Motte-Argencourt, Isabelle de Ludres, Anne de Rohan-Chabot, Mademoiselle de Thianges, Lydie de Rochefort-Theobon, Marie Angelique de Scorailles, Claude de Vin des CEillets, Catherine Charlotte de Gramont.
Documentat riguros, filmul este servit de actori foarte siguri
si utilizarea imaginilor digitale care urmaresc cu fidelitate evolutia
„Santierul Grand Siecle".
Vinciane Millereau ... Narator / O curtezana
Samuel Theis ... Ludovic al XIV-lea
Jerome Pouly... Colbert
Antoine Coesens ... Le Vau
Nicolas Jouhet... Al nostru
Germain Wagner ... Le Brun
Benjamin Baroche ... Mansard
Caroline Bourg... Madame de Montespan
Florence Huige... Madame de Maintenon
Laura Weissbecker... domnisoara de la Valliere
Florent Bigot de Nesles ... Lully
Eric Franquelin... La Fontaine
Laurent Vernick... Radacina
Thierry Garet... Moliere
Stephane Roux... Charles Perrault
Sandrine Cohen... Regina Marie-Therese
Diane Stolojan ... Regina Mama Ana a Austriei
Gautier van Lieshout ... copil Ludovic al XIV-lea (ca Gautier Tordo-Van Lies Hout)
Jean-Marie Galey ... Toussaint Rose
Luc Gentil... Monsieur de Longueville
Aymeric Peniguet de Stoutz ... Domnule
Francois Vincentelli... Fouquet
Enrico Di Giovanni ... Mazarin
Michel Pilorge... Blouin
anii lungi in care acest rege vizionar a facut
resedinta simpla de vanatoare cea mai somptuoasa resedinta regala din Europa.
El a combinat un proiect politic absolutist cu un gust foarte aprins pentru arte.
care a pus in slujba lui cele mai mari talente ale vremii.
In ciuda faptului ca era foarte atent la economia nationala, Ludovic al XIV-lea a cheltuit sume mari de bani sprijinind artisti care lucrau sub ordinele sale, pentru a face Franta tot mai puternica si ca imagine publica. Sfatuit de Colbert, unul din primele proiecte ale lui Ludovic, este restaurarea castelului si gradinilor Tuileries, incredintate lui Andre Le Notre si Louis Le Vau. Interioarele sunt incredintate lui Charles Le Brun si pictorilor Academiei Regale de Pictura si Sculptura. Cardinalul Richelieu, sub Ludovic al XIII-lea a fondat Academia Franceza, iar Ludovic al XIV-lea a luat-o sub patronajul sau. A creat alte academii, printre care Academia regala de Arhitectura, Academia regala de Stiinte. A fost patronul multor artisti ca pictorii Charles Le Brun, Pierre Mignard, Hyacinthe Rigaud; sculptorii Antoine Cosevox, Francois Girardot; arhitectii Louis Le Vau, Jules Hardouin-Mansard; desenatorul de gradini Andre Le Notre, a caror lucrari vor fi faimoase in toata Europa. Muzicienii Jean Baptiste Lully, Marc-Antoin Charpentier. In acea perioada infloresc scriitorii Moliere, Jean Racine, Jean de la Fontaine a caror lucrari au mare influenta si in zilele noastre. La Paris se construiesc monumente publice simboluri ale monarhiei absolute, Ludovic doreste ca Parisul sa devina cel mai magnific oras al Europei, in competitie cu Roma si Madrid. La Paris face sa se construiasca doua piete care vor influenta urbanismul in toata Europa: place Vendome si place des Victoire. Mareste Luvrul ca dealtfel si alte rezidente regale din vecinatatea Parisului: Vincennes, Marly, Meudon. Initial pentru lucrarile la Luvru a fost contactat arhitectul Gian Lorenzo Bernini, dar cum proiectul s-a dovedit prea costisitor(Bernini voia sa se demoleze aproape total edificiul), a fost contactat Claude Perrault. Ordona construirea complexului militar Hotel des Invalides, casa de odihna pentru militarii si oficialii care servisera cu fidelitate in armata sub comanda sa, deveniti infirmi din cauza ranilor de razboi, sau prea batrani. Acesta va fi unul dintre pionierii farmaciei internationale. Biserica sa, cu marea cupola aurita, este considerata o capodopera a clasicismului. La dorinta sa se construieste un spital enorm pentru saraci, la Salpetriere. Se construieste Observatorul din Paris, pentru a sustine activitatile stiintifice. Vechile ziduri medievale ale Parisului sunt daramate si se construiesc porti fortificate, cu arcuri de triumf dedicate gloriei sale: Saint Denis si Saint Martin. La Paris i se datoreaza si Pont Royal, construit cu banii sai si Champs-Elysees.
Palatul Versailles
La Versailles a angajat cei mai mari artisti francezi ai timpului, in principal Le Vau,(arhitectura), Le Brun(mobilier si picturi), Le Notre(gradini), pentru a crea cel mai prestigios palat regal din Europa; Versailles va deveni modelul in absolut al resedintei regale pe tot continentul, in timpul secolului al XVII-lea. A amplificat in mod considerabil colectia regala de opere artistice, in special picturi, prin cumpararea colectiei comerciantului Everhard Jabach, ce cuprindea opere importante, ce astazi constituie inima muzeului Luvru si a altor mari muzee pe teritoriul Frantei. Antichitatile, desenele marilor artisti, bronzurile, medaliile, au fost colectionate cu aviditate. In afara de aceasta, a incurajat dezvoltarea industriei franceze sustinand manufacturile, printre care manufactura regala Gobelins, de stat, producatoare de tesaturi fine cunoscuta in toata Europa; manufactura Saint-Gobain, privata, specializata in fabricarea sticlei, care a produs faimoasele oglinzi din Galeria Oglinzilor de la Versailles, reusind sa produca oglinzi de dimensiuni mult mai mari decat cele ce se produceau in acea vreme, inventand o noua metoda. A schimbat structura unor orase: Lille, Besancon, Belfort, Briancon.
In 1680 creeaza Comedie-Francaise.
In 1681 se deschide Canal du Midi, care leaga Atlanticul cu Marea Mediterana.
In noiembrie 1682 regele ia sub patronajul sau Colegiul regal Louis le Grand, din Paris.
In 1702 Parisul este impartit in douazeci de districte, se creeaza iluminatul public si politia stradala.
aca Ludovic al XIV-lea a facut sa sufere pe cineva apropiat, aceasta a fost regina, care nu s-a impacat niciodata cu infidelitatea sotului ei. Ludovic a fost obligat sa se casatoreasca cu o sotie de care nu era atras, Maria Tereza a Austriei, fiica lui Filip al IV-lea al Spaniei, in 1660. Reactia lui a fost aceea de a-si gasi compensatii in alta parte.
Asemenea bunicului sau, Henric al IV-lea, Ludovic avea un mare apetit sexual si s-a bucurat de favorurile mai multor amante, avand numerosi bastarzi. Trei femei au fost recunoscute in mod deschis, succesiv, in calitate de amante principale: blajina si nestiutoarea Louise de la Valliere, inteligenta si intriganta Francoise-Athenais de Montespan si autoritara, dar rezervata Francoise de Maintenon.
Fiecare amanta a fost mai varstnica decat predecesoarea sa si a intrat in gratiile regelui in timp ce facea parte din anturajul predecesoarei. Dupa moartea Mariei Tereza in 1683, Ludovic s-a casatorit cu doamna de Maintenon si sub influenta ei dura n-a mai avut aventuri extraconjugale. Cu toate ca Ludovic isi rasplatea material amantele, relatiile sale cu femeile arata ca era cat se poate de egoist. Este tipic comportamentul sau din 1667, cand si-a obligat doamnele sa mearga cu el in campania din Flandra. In caleasca regala calatoreau regele, regina, Louise de la Valliere, care era pe punctul de a fi parasita de rege, si doamna de Montespan, care era pe cale sa intre in viata intima a regelui.
Dintre metresele si favoritele regelui Ludovic al XIV-lea se pot aminti: Louise de la Valliere, Madame de Montespan, Madame d'Heudicourt, Madame de Maintenon, Maria Mancini, Olympe Mancini, Lucie de La Motte-Argencourt, Isabelle de Ludres, Anne de Rohan-Chabot, Mademoiselle de Thianges, Lydie de Rochefort-Theobon, Marie Angelique de Scorailles, Claude de Vin des CEillets, Catherine Charlotte de Gramont.
Documentat riguros, filmul este servit de actori foarte siguri
si utilizarea imaginilor digitale care urmaresc cu fidelitate evolutia
„Santierul Grand Siecle".
Vinciane Millereau ... Narator / O curtezana
Samuel Theis ... Ludovic al XIV-lea
Jerome Pouly... Colbert
Antoine Coesens ... Le Vau
Nicolas Jouhet... Al nostru
Germain Wagner ... Le Brun
Benjamin Baroche ... Mansard
Caroline Bourg... Madame de Montespan
Florence Huige... Madame de Maintenon
Laura Weissbecker... domnisoara de la Valliere
Florent Bigot de Nesles ... Lully
Eric Franquelin... La Fontaine
Laurent Vernick... Radacina
Thierry Garet... Moliere
Stephane Roux... Charles Perrault
Sandrine Cohen... Regina Marie-Therese
Diane Stolojan ... Regina Mama Ana a Austriei
Gautier van Lieshout ... copil Ludovic al XIV-lea (ca Gautier Tordo-Van Lies Hout)
Jean-Marie Galey ... Toussaint Rose
Luc Gentil... Monsieur de Longueville
Aymeric Peniguet de Stoutz ... Domnule
Francois Vincentelli... Fouquet
Enrico Di Giovanni ... Mazarin
Michel Pilorge... Blouin
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.