Din aceeasi categorie
|
10 locuri de top de vizitat in Franta 512 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cele 25 cele mai bune de vizitat Franta 282 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Eguisheim FRANTA 192 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Villefranche-de-Conflent, Muntii Pirinei, -Franta 964 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Celle Saint-Clou-Franta 1.240 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cum se sarbatoreste Anul Nou in Franta 1.605 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Mont d'Or-Franta 763 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Abbeville Franta 897 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
10 atractii de top in Franta 557 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Amiens -Franta 1.567 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Turism
Dauphine -Franta
| Adaugat de Cozana | 16.03.2022 |  Adauga
la favorite |
173 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteDauphine, (Daufinat in occitana, Dofenat in arpitana este o regiune franceza, provincie in perioada Vechiului Regim, ce corespunde actualmente departamentelor Isere, Drome si Hautes-Alpes.
Provincia Vechiului regim era delimitata la nord de raul Rhone care o separa de regiunile Bresse si Bugey. La est se invecina cu Savoia si Piemont, la sud cu Comtat Venaissin si Provence. Limita occidentala era raul Rhone la sud de Lyon. Capitala era Grenoble, unde era situat Parlamentul Provincei.
eritoriul era divizat in Haut Dauphine [1] ce corespundea regiunii muntoase din Alpi si Bas Dauphine sau Dauphine du Midi [2] ce corespundea regiunii premontane. In Haut Dauphine existau urmatoarele regiuni distincte:
Gresivaudan,
Royans,
Champsaur,
Trieves,
Brianconnais,
Queyras,
Embrunais,
Gapencais,
Devoluy,
Vercors,
Bochaine,
Baronnies
In Bas Dauphine existau urmatoarele regiuni distincte:
Comitatul Valentinois ce continea orasul Valence, anexat de catre Carol VI in 1404,
Comitatul Diois, in jurul orasului episcopal Die, anexat tot in 1404,
Comitatul Albon divizat din teritoriul Viennois din jurul orasului Vienne, anexat in 1450,
Turripinois in jurul orasului La Tour-du-Pin.
Tricastin,
Principatul Orange anexat in 1713.
Pana in 1713 urmatoarele regiuni actualmente in Italia apartineau de Dauphine:
valea Oulx,
Pragela,
Castelade de Chateaudauphin.
eritoriul Dauphine a fost ocupat in Antichitate de triburile galilor Allobroges, Segovellaunes, Voconces si Tricastins.
La destramarea Imperiului Carolingian teritoriul revine efemerei Francii de Mijloc apoi a regatelor de Provence si apoi Burgundiei. In urma destramarii acestuia, teritoriul este incorporat in Sfantul Imperiu Roman iar puterea teritoriala revine diversilor seniori feudali din regiune. Originile Comitatului Dauphine sunt in domeniile contelui Guiges I care acumuleaza o serie de teritorii dintre Rhone si Alpi la inceputul secolului XI. Familia acestuia era destul de instarita, unchiul sau find episcop de Grenoble. Nepotul acestuia, Guigues al III-lea, beneficieaza de impartirea Comitatului Viennois, in 1129, si ia titlul de „Conte de Albon". Cealalta jumatate a comitatului Viennois revine Comitatului Savoia.
Guigues al V-lea este primul conte care se numeste „dauphin du Viennois" [3] dupa blazonul familiei care infatisa un delfin. Comitatul este cunoscut din ce in ce mai des ca „Dauphine", facand astfel referire la titul contelui. Imparatul Frederic Barbarossa ii recunoaste posesiile teritoriale in 1155 in schimbul acceptarii suveranitatii Imperiului. Fiica lui Guiges al V-lea, si unica mostenitoare, se marita cu Hugo al III-lea Duce de Burgundia in 1183, marcand astfel inceputul apropierii comitatului de Regatul Frantei. In 1282 la moartea lui Ioan I, tronul ii revine sorei acestuia si sotului ei, Baronul de La Tour-du-Pin, Humbert I. Nepotul sau, Guigues al VIII-lea este cunoscut ca un bun luptator, participand la numerase conflicte, fie contra vecinului Savoiard fie alaturi de Regele Frantei. Este casatorit cu fiica lui Filip al V-lea, Isabela, dar in 1333 moare in timpul unei batalii, fara mostenitori.
Fratele sau, Humbert al II-lea nu are aceeasi ardoare razboinica ca si fratele sau, fiind mult mai atras de viata fastuoasa de curte. Dupa moartea fiului sau unic Andre, pierde speranta de mai avea mostenitori si cauta o modalitate de a lasa teritoriul mostenire. Dornic sa plece in cruciada, in 1349 vinde comitatul regelui frantei Filip al VI-lea[4]. Contractul este negociat abil de notarul sau, Amblard de Beaumont, iar regatul se angajeaza sa ofere titlul de „Dauphin" doar mostenitorului tronului Frantei. Impreuna cu titlul de Dauphin, sunt transmise coroanei franceze si titlurile de print de Brianconnais, duce de Champsaur, marchiz de Cezanne, conte de Vienne, de Albon, de Gresivaudan, de Embrun si de Gapencais, baron palatin de La Tour, de Valbonne, de Montauban si de Mevouillon. Primul Dauphin este Carol a V-lea intre 1349 si 1364, dar doar Ludovic al XI-lea a rezidat in provincie pentru a o guverna, fiind Dauphin intre 1423 si 1461.
Epoca moderna
Grenoble si Dauphine spre 1638
Achizitia teritoriului Dauphine de catre coroana francea a fost un pas important ce usura accesul in Italia unde pretentiile coroanei franceze erau din ce in ce mai mari.
In timpul Razboaielor Religiilor teritoriul devine un bastion al protestantilor. In 1562, ducele de Savoia, Emmanuel-Philibert a trimis o armata contra protestantilor dar a fost invins in asediul orasului Vienne[5]. In 1572, la ajungerea vestii despre Noaptea Sfantului Bartolomeu, in provincie au avut loc o serie de noi masacre, trimisul regelui in provincie, Gordes fiind nevoit sa protejeze protestantii[6].
Secolul XVIII a fost o perioada de prosperitate si de crestere economica pentru regiune iar burghezia, care a beneficiat cel mai mult de aceasta dezvoltare, se afla in fruntea unei miscari contestatare a Vechiului Regim. Provincia a fost prima regiune care a cerut convocarea Starilor Generale, inca din 21 august 1787. Deputatii Antoine Barnave si Jean-Joseph Mounier au fost personaje importante in perioada Revolutiei. In urma acesteia, in 1790 oranduirea feudala este abolita, si odata cu acestea diversele privilegii ale regiunii. Teritoriul sau este reorganizat, formandu-se 3 departamente: Isere, Hautes-Alpes si Drome
Provincia Vechiului regim era delimitata la nord de raul Rhone care o separa de regiunile Bresse si Bugey. La est se invecina cu Savoia si Piemont, la sud cu Comtat Venaissin si Provence. Limita occidentala era raul Rhone la sud de Lyon. Capitala era Grenoble, unde era situat Parlamentul Provincei.
eritoriul era divizat in Haut Dauphine [1] ce corespundea regiunii muntoase din Alpi si Bas Dauphine sau Dauphine du Midi [2] ce corespundea regiunii premontane. In Haut Dauphine existau urmatoarele regiuni distincte:
Gresivaudan,
Royans,
Champsaur,
Trieves,
Brianconnais,
Queyras,
Embrunais,
Gapencais,
Devoluy,
Vercors,
Bochaine,
Baronnies
In Bas Dauphine existau urmatoarele regiuni distincte:
Comitatul Valentinois ce continea orasul Valence, anexat de catre Carol VI in 1404,
Comitatul Diois, in jurul orasului episcopal Die, anexat tot in 1404,
Comitatul Albon divizat din teritoriul Viennois din jurul orasului Vienne, anexat in 1450,
Turripinois in jurul orasului La Tour-du-Pin.
Tricastin,
Principatul Orange anexat in 1713.
Pana in 1713 urmatoarele regiuni actualmente in Italia apartineau de Dauphine:
valea Oulx,
Pragela,
Castelade de Chateaudauphin.
eritoriul Dauphine a fost ocupat in Antichitate de triburile galilor Allobroges, Segovellaunes, Voconces si Tricastins.
La destramarea Imperiului Carolingian teritoriul revine efemerei Francii de Mijloc apoi a regatelor de Provence si apoi Burgundiei. In urma destramarii acestuia, teritoriul este incorporat in Sfantul Imperiu Roman iar puterea teritoriala revine diversilor seniori feudali din regiune. Originile Comitatului Dauphine sunt in domeniile contelui Guiges I care acumuleaza o serie de teritorii dintre Rhone si Alpi la inceputul secolului XI. Familia acestuia era destul de instarita, unchiul sau find episcop de Grenoble. Nepotul acestuia, Guigues al III-lea, beneficieaza de impartirea Comitatului Viennois, in 1129, si ia titlul de „Conte de Albon". Cealalta jumatate a comitatului Viennois revine Comitatului Savoia.
Guigues al V-lea este primul conte care se numeste „dauphin du Viennois" [3] dupa blazonul familiei care infatisa un delfin. Comitatul este cunoscut din ce in ce mai des ca „Dauphine", facand astfel referire la titul contelui. Imparatul Frederic Barbarossa ii recunoaste posesiile teritoriale in 1155 in schimbul acceptarii suveranitatii Imperiului. Fiica lui Guiges al V-lea, si unica mostenitoare, se marita cu Hugo al III-lea Duce de Burgundia in 1183, marcand astfel inceputul apropierii comitatului de Regatul Frantei. In 1282 la moartea lui Ioan I, tronul ii revine sorei acestuia si sotului ei, Baronul de La Tour-du-Pin, Humbert I. Nepotul sau, Guigues al VIII-lea este cunoscut ca un bun luptator, participand la numerase conflicte, fie contra vecinului Savoiard fie alaturi de Regele Frantei. Este casatorit cu fiica lui Filip al V-lea, Isabela, dar in 1333 moare in timpul unei batalii, fara mostenitori.
Fratele sau, Humbert al II-lea nu are aceeasi ardoare razboinica ca si fratele sau, fiind mult mai atras de viata fastuoasa de curte. Dupa moartea fiului sau unic Andre, pierde speranta de mai avea mostenitori si cauta o modalitate de a lasa teritoriul mostenire. Dornic sa plece in cruciada, in 1349 vinde comitatul regelui frantei Filip al VI-lea[4]. Contractul este negociat abil de notarul sau, Amblard de Beaumont, iar regatul se angajeaza sa ofere titlul de „Dauphin" doar mostenitorului tronului Frantei. Impreuna cu titlul de Dauphin, sunt transmise coroanei franceze si titlurile de print de Brianconnais, duce de Champsaur, marchiz de Cezanne, conte de Vienne, de Albon, de Gresivaudan, de Embrun si de Gapencais, baron palatin de La Tour, de Valbonne, de Montauban si de Mevouillon. Primul Dauphin este Carol a V-lea intre 1349 si 1364, dar doar Ludovic al XI-lea a rezidat in provincie pentru a o guverna, fiind Dauphin intre 1423 si 1461.
Epoca moderna
Grenoble si Dauphine spre 1638
Achizitia teritoriului Dauphine de catre coroana francea a fost un pas important ce usura accesul in Italia unde pretentiile coroanei franceze erau din ce in ce mai mari.
In timpul Razboaielor Religiilor teritoriul devine un bastion al protestantilor. In 1562, ducele de Savoia, Emmanuel-Philibert a trimis o armata contra protestantilor dar a fost invins in asediul orasului Vienne[5]. In 1572, la ajungerea vestii despre Noaptea Sfantului Bartolomeu, in provincie au avut loc o serie de noi masacre, trimisul regelui in provincie, Gordes fiind nevoit sa protejeze protestantii[6].
Secolul XVIII a fost o perioada de prosperitate si de crestere economica pentru regiune iar burghezia, care a beneficiat cel mai mult de aceasta dezvoltare, se afla in fruntea unei miscari contestatare a Vechiului Regim. Provincia a fost prima regiune care a cerut convocarea Starilor Generale, inca din 21 august 1787. Deputatii Antoine Barnave si Jean-Joseph Mounier au fost personaje importante in perioada Revolutiei. In urma acesteia, in 1790 oranduirea feudala este abolita, si odata cu acestea diversele privilegii ale regiunii. Teritoriul sau este reorganizat, formandu-se 3 departamente: Isere, Hautes-Alpes si Drome
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.